Băncile din zona euro cu afaceri mari în dolari ar trebui să își mărească lichiditatea și rezervele de capital pentru a face față oricărei presiuni a monedei americane, a avertizat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile sunt îndemnate să își urmărească expunerea la dolar de când tarifele impuse de președintele american Donald Trump și presiunile sale asupra Rezervei Federale au zdruncinat încrederea în moneda de rezervă mondială în primăvară.

În cea mai recentă analiză a stabilității financiare a BCE, mesajul s-a accentuat: puținele bănci mari din zona euro active în dolari trebuie să se pregătească.

„Ar putea fi nevoie de o marjă de capital pentru a absorbi… o volatilitate valutară mai mare și riscul de credit al contrapartidei”, a precizat BCE în raportul bianual. „Băncile ar trebui să dețină active lichide în dolari americani pentru a contrabalansa ieșirile și a acționa ca un intermediar stabilizator.”

Raportul privind stabilitatea financiară (FSR), întocmit de experții BCE în stabilitate financiară, nu constituie recomandări obligatorii pentru băncile aflate sub supravegherea sa. Cu toate acestea, acesta subliniază profundă îngrijorare a factorilor de decizie politică cu privire la lichiditatea în dolari .

BCE a declarat că operațiunile în dolari sunt concentrate în rândul greilor globali ai blocului comunitar. Aceștia sunt BNP Paribas, Deutsche Bank, Credit Agricole, Groupe BPCE și ING, Banco Santander și Societe Generale, potrivit Reuters.

Afacerea include de obicei împrumuturi pe piețele monetare din SUA pentru a finanța fonduri speculative sau vânzarea de swap-uri valutare (FX) către asigurători, fonduri și corporații pentru a-și acoperi expunerea la dolar.

Pentru a compensa propriul risc valutar, aceste bănci adoptă adesea o poziție opusă față de creditorii globali prin intermediul unor swap-uri care apar rareori în bilanțuri.

„Refinanțarea acestor poziții poate deveni dificilă în perioadele de stres pe piețele de swap valutar”, a declarat BCE.

Un scenariu de coșmar – neelaborat în evaluare – ar fi ca Fed să închidă linia de lichiditate de urgență către BCE, eliminând un mecanism de protecție pe care băncile s-au bazat de la criza financiară.

Deocamdată, BCE observă doar o neconcordanță „limitată” între activele și pasivele în dolari, unele bănci utilizând acorduri de răscumpărare (repo) pentru a alinia scadențele. Dar a avertizat că aceste strategii „nu elimină complet riscul de lichiditate”.

„Într-un scenariu extrem, ieșirile de dolari ar putea epuiza capacitatea acestora de a atrage numerar prin contracte repo, swap-uri valutare și vânzarea acestor active”, a declarat BCE.

Datele BCE arată că băncile din zona euro dețineau titluri în dolari în valoare de 681 de miliarde de euro (788,53 miliarde de dolari) și au împrumutat echivalentul a 712 miliarde de euro în moneda americană la sfârșitul anului trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banca Centrală Europeană #dolar

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă aproximativ 30% dintre alegători sunt încă indeciși. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, circa 29% dintre respondenți l-ar vota pe Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, iar aproximativ 12% l-ar susține pe Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că, între cele două etape ale cercetării, intenția de vot pentru Alexandr Stoianoglo a scăzut de la peste 32% la aproximativ 29%. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut de la circa 3% la aproape 12%, după ce acesta a fost desemnat candidatul PSRM.

Potrivit lui Doru Petruți, în aceeași perioadă a crescut și susținerea pentru Ivanna Koksal, de la aproximativ 6% la aproape 10%, precum și pentru Serghei Anastasov, de la 4,5% la puțin peste 6%. Circa 30% dintre respondenți nu au decis încă pentru cine vor vota.

Într-un scenariu ipotetic privind alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, organizate pe liste de partid, PSRM ar obține aproximativ 34% din voturi. Acesta ar fi urmat de Partidul „Inima Moldovei”, cu 9%, Partidul Comuniștilor, cu 7%, Partidul „Moldova Mare”, cu 4,4%, și Partidul Acțiune și Solidaritate, cu 3%.

Referitor la orientarea externă, Doru Petruți a menționat că 52% dintre respondenți preferă o politică echilibrată între Rusia și Europa. Alți 39% optează pentru o orientare pro-rusă, în timp ce 5% susțin o direcție proeuropeană.

În cazul unor referendumuri, 90% dintre respondenți s-ar pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, iar aceeași proporție ar respinge unirea țării cu România.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.