Parada militară de 1 Decembrie din București va reuni peste 2 900 de militari și peste 200 de mijloace tehnice. Ceremonia oficială va începe la ora 11:00, cu defilarea detașamentelor militare și a tehnicii pe sub Arcul de Triumf. Zona va fi survolată de 45 de aeronave, transmite IPN.

Alături de militarii români, vor defila și 240 de militari din Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Spania, SUA, precum și militari din țările aliate care contribuie la structurile NATO de pe teritoriul României, precizează Biroul de presă al Ministerului Apărării Naționale de la București.

După încheierea paradei, publicul prezent în Piața Arcul de Triumf va putea vizita expoziția de tehnică militară, care va fi deschisă până la ora 14:30.

Evenimentele din București se vor încheia cu tradiționala retragere cu torțe a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, pe traseul Palatul Cercului Militar Național – Bd. Timișoara, începând cu ora 19:00.

Sărbătorirea celor 107 ani de la Marea Unire va fi marcată și la Alba Iulia, cu depuneri de coroane și jerbe de flori la Monumentul „Marii Uniri”, începând cu ora 13:15. Va urma o ceremonie cu defilare de trupe, cu participarea a peste 1.000 de militari și specialiști din structurile de stat.

Drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

Republica Moldova participă la parada militară din România din anul 2014. Anul acesta, detașamentul moldovenesc este format din pacificatori ai Batalionului 22 de Menținere a Păcii „Căști Albastre”, precum și din Grupul port-drapel, reprezentat de militarii din Compania Garda de Onoare.

Formația Armatei Naționale va fi condusă de locotenent-majorul Boris Răileanu, recent revenit din misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1 decembrie #București #militari moldoveni #parada militara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.