Progresele în reducerea poverii globale a cancerului sunt lente, iar ideea unui test de sânge capabil să depisteze boala mai devreme a stârnit un interes major în rândul medicilor şi populaţiei, informează știrileprotv.ro.
Un astfel de instrument ar putea, în teorie, să îmbunătăţească screeningul de rutină pentru cancer, deoarece tratamentele au cele mai mari şanse de succes când boala este identificată în stadii incipiente.
Un test de sânge pentru detectarea cancerului a generat un val neobişnuit de optimism, însă o privire atentă asupra datelor arată că entuziasmul trebuie dozat cu prudenţă.
Testul Galleri, dezvoltat de compania americană Grail şi aflat în evaluare în cadrul programelor de cercetare ale NHS din Marea Britanie, promite să detecteze semnale asociate cu peste 50 de tipuri de cancer.
Testul Galleri atrage atenția cercetătorilor
Rezultatele timpurii au fost privite ca „un motiv de optimism”, dar specialiştii spun că cifrele trebuie interpretate corect pentru a înţelege ce poate şi ce nu poate să facă acest test în practică.
Datele provin din studiul Pathfinder 2, desfăşurat în Statele Unite şi Canada, care a inclus 23.161 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, fără un diagnostic anterior de cancer. Rezultatele au fost anunţate recent de către compania producătoare.
Astfel, din totalul participanţilor testaţi cu aceas, 216 au obţinut un rezultat pozitiv la testul Galleri; ulterior, 133 dintre aceştia au fost confirmaţi cu cancer, ceea ce înseamnă o valoare predictivă pozitivă (PPV) de 62%, răspunzând la întrebarea esenţială: „dacă testul iese pozitiv, care este probabilitatea să am într-adevăr cancer?”.
Pentru aproximativ două treimi dintre cei cu rezultat pozitiv, testul a indicat corect prezenţa bolii. Totuşi, 38% dintre rezultatele pozitive s-au dovedit a fi doar o „alarmă falsă”, ceea ce poate duce la anxietate în rândul celor testaţi, şi la investigaţii suplimentare inutile.
Testul promite, dar nu poate înlocui screeningul clasic
Specialiştii subliniază că PPV, specificitatea şi sensibilitatea sunt estimări cu o anumită marjă de incertitudine şi că performanţa unui test tinde să fie mai bună în studii controlate decât în utilizarea de zi cu zi. Prin urmare, acurateţea în lumea reală ar putea fi mai scăzută.
În plus, testul este costisitor, aproximativ 949 de dolari în Statele Unite, iar până acum nu există dovezi că folosirea lui pe scară largă reduce mortalitatea prin cancer.
Testul ar putea deveni, în viitor, o completare utilă la programele existente de screening, dar nu un ar trebui să înlocuiască controalele medicale de rutină, spune John Ferguson, de la Universitatea Galway, comentând rezultatelor studiului Pathfinder 2.
Concluzia este că datele timpurii sunt încurajatoare, însă tehnologia nu reprezintă, deocamdată, o soluţie de sine stătătoare pentru depistarea precoce a tuturor cancerelor, a subliniat acesta, precizând că beneficiul său real va depinde de îmbunătăţirea sensibilităţii de testare, de integrarea atentă în practica medicală şi de o comunicare clară către pacienţi şi medici că un rezultat negativ nu exclude definitiv boala.
