Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o criză majoră de credibilitate, după reținerea a doi foști oficiali europeni într-o anchetă de fraudă. Politico notează că situația a generat presiuni politice semnificative asupra liderului executivului european.

Federica Mogherini, fostă șefă a diplomației UE și fostă vicepreședintă a Comisiei, este vizată de anchetă în Belgia. Ea este suspectată de fraudă și conflict de interese în legătură cu licitația pentru înființarea Academiei Diplomatice a UE, proiect finanțat de Uniune și gestionat de College of Europe. Un alt suspect este Stefano Sannino, fost secretar-general al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și în prezent oficial în Comisia von der Leyen.

Ancheta privește posibile nereguli legate de atribuirea programului de formare pentru tinerii diplomați europeni, în perioada 2021–2022. Potrivit surselor citate, au avut loc percheziții la Colegiul Europei din Bruges, la sediul SEAE din Bruxelles și la locuințele suspecților, operațiune coordonată de Parchetul European (EPPO) cu sprijinul OLAF. Investigația urmărește să stabilească dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la informații confidențiale privind criteriile de selecție, înainte ca licitația să fie anunțată oficial. Există suspiciuni privind încălcarea regulilor de concurență loială în procesul de achiziții publice.

Oficiali ai Comisiei au apărat-o însă pe von der Leyen, subliniind că SEAE este o structură autonomă și nu se află sub controlul direct al președintei. Ei afirmă că nu este corect ca aceasta să fie responsabilă pentru activitățile tuturor instituțiilor europene. Scandalul este folosit și de partidele eurosceptice și adversarii externi ai Uniunii pentru a pune sub semnul întrebării standardele europene privind statul de drept. Contextul este marcat și de episoade anterioare, precum cazul Qatargate.

Reținerea, perchezițiile și eliberarea ulterioară a celor implicați au intensificat presiunea asupra conducerii europene. Ancheta rămâne în desfășurare, iar instituțiile așteaptă clarificarea tuturor faptelor. Incidentul are loc la câteva luni după ce Ursula von der Leyen s-a confruntat cu un alt vot de neîncredere, în luna iulie, pe fondul tensiunilor politice interne din Uniunea Europeană

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #Comisia Europeană #oficiali

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.