Drumul G-135, pe segmentul Congaz – Cotovscoe – Câietu, este de ani buni într-o stare critică. Tronsonul nu a mai fost reparat capital încă din perioada sovietică, iar fiecare iarnă transformă circulația într-o provocare. Ambulanțele, autospecialele de pompieri și camioanele de mare tonaj înaintează cu greu, iar localnicii spun că sunt nevoiți să ocolească kilometri întregi din cauza gropilor și a noroiului. Administrația Națională a Drumurilor precizează că pe porțiunile cu probleme se intervine periodic, în limita fondurilor disponibile, scrie Moldova1.md.

Gheorghe Radov, locuitor al satului Cotovscoe, spune că, pentru a aduce materiale de construcție necesare renovării depozitului întreprinderii agricole unde activează, camioanele de mare tonaj sunt nevoite să ocolească kilometri întregi din cauza stării deplorabile a drumului.

„Acest drum este foarte problematic, de mulți ani iarna rămâne blocat transportul, practic este imposibil de circulat. Camioanele grele nu pot merge. Acum trebuie să vină la noi camioane mari, dar ocolesc drumul și trec prin Biruința – înconjoară foarte mult”, explică bărbatul.

Iurii Staev, un alt localnic, circulă și el zilnic pe acest drum – își duce soția la medic în localitatea Congaz.

„Nu avem medici în sat și trebuie să mergem în Congaz în fiecare zi – e foarte dificil. Iarna sunt viscole și oamenii chiar rămân blocați aici peste noapte, dacă ajutorul nu vine la timp”, afirmă Staev.

Oamenii din Cotovscoe speră că drumul va fi asfaltat.

„Drumul este foarte rău, merg în viteza întâi. N-a fost niciodată un drum bun. Trebuie asfaltat, e foarte greu. Avem nevoie de bani pentru mașină în fiecare zi, mereu se defectează ceva”.

„Eu am o mașină mai mare și mă descurc, dar des se întâmplă ca mașinile mari să fie tractate”.

„În fiecare zi merg pe acest drum spre satul Congaz și pe acesta – spre Câietu, până la Baimaclia. Acum este imposibil de mers, mai ales în direcția satului Congaz. Acolo măcar e puțin pietriș, dar aici nu este deloc. Eu am o mini-brutărie – nu avem cum să nu mergem pe aici, ducem pâine, produse de primă necesitate”.

Contactați de Moldova 1, reprezentanții Administrației Naționale a Drumurilor au comunicat că, pe drumul G-135 tronsonul Baurci-Congaz a fost reparat în perioada anilor 2020 – 2022, iar segmentul Congaz-Ceadîr-Lunga este asfaltat complet. Porțiunile Congaz-Câietu și Câietu-Dimitrova-Acui sunt pietruite și beneficiază de lucrări de întreținere în limita fondurilor disponibile. Luna aceasta sunt planificate amenajări cu pietriș pe porțiunile degradate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gropi #infrastructura #noroi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.