După reuniunea Coaliției Doritorilor de luni, 8 decembrie, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că liderii europeni și-au reafirmat angajamentul pentru două priorități esențiale: sprijinul financiar continuu pentru Ucraina și consolidarea capacității de apărare a Europei, transmite Digi24.ro.

Von der Leyen a explicat că propunerea de „împrumut pentru reparații”, bazată pe activele rusești înghețate, are scopul de a crește costul războiului pentru Moscova și de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate. „Cu cât războiul durează, cu atât costurile pentru Rusia vor creşte”, a spus ea.

Președinta CE a subliniat că Uniunea Europeană vede geoeconomia și geopolitica ca două fațete ale aceluiași conflict, iar sancțiunile economice și pregătirea militară sunt considerate de neînlocuit. Europa va avansa „cu urgenţă” în implementarea planului de creștere a pregătirii de apărare, inclusiv proiecte de mobilitate militară, integrarea industriei militare de apărare și cooperare extinsă între state.

Din cele 19 planuri SAFE (Strategic Armament and Force Enhancement) depuse de statele membre, 15 includ sprijin pentru Ucraina, ceea ce reflectă solidaritatea europeană în contextul conflictului.

„Știm că apărarea Europei este responsabilitatea noastră. Continuăm să avansăm cu urgență în implementarea foii noastre de parcurs privind pregătirea, în mobilitatea militară și în proiectele noastre pan-europene. Ucraina este inclusă în 15 dintre cele 19 planuri depuse. Nu este vorba doar despre bani, ci și despre faptul că Ucraina învață lecții câștigate cu greu pe câmpul de luptă, iar noi învățăm alături de ei”, a adăugat von der Leyen.

Potrivit Președintei Comisiei Europene, integrarea bazelor industriale de apărare contribuie la construirea unei descurajări puternice pentru prezent și viitor. Von der Leyen a criticat tacticile Rusiei în procesul de negociere a păcii: „În timp ce Ucraina se angajează în eforturi diplomatice reale pentru pace, Rusia înșală în mod repetat și trage de timp. Își bate joc de diplomație și intensifică atacurile în timp ce pretinde că dorește pacea.”

Ea a subliniat că Uniunea Europeană nu va fi păcălită de aparenta dorință de pace a Moscovei: „Nu vom cădea în capcana aparenţelor. Știm cine este agresorul și cine este victima în acest război.” Von der Leyen a mai afirmat că războiul declanșat de Moscova, care urmărea divizarea Europei, a avut efectul contrar, unitatea blocului comunitar fiind consolidată: „Împreună, susţinem Ucraina şi apărăm Europa.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sprijin financiar #Ucraina #Uniunea Europeana

Președinta Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie, transmite bani.md.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat.

Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.