Statele Unite au transmis Europei un plan care vizează reconstrucția Ucrainei și reintegrarea Federației Ruse în economia mondială, potrivit Wall Street Journal. Publicația precizează, citând surse, că documentele includ propunerea de a utiliza 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru proiecte destinate Ucrainei.

Printre aceste proiecte se numără crearea unui centru de date care ar urma să funcționeze cu energia produsă de centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație. Măsura ar reprezenta una dintre principalele direcții de finanțare propuse în planul american. Pe lângă sprijinul economic pentru Ucraina, Statele Unite intenționează să faciliteze reintegrarea treptată a economiei ruse în sistemul global. Planul prevede reluarea furnizării de resurse energetice rusești către Europa Occidentală și alte regiuni ale lumii.

În paralel, ultima versiune a planului de pace propus de Statele Unite nu include retragerea trupelor ruse din estul Donbasului. Informația a fost comunicată de un oficial ucrainean de rang înalt, citat de publicația rbc.ua.

Mai multe surse afirmă că reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, au insistat în ultimele săptămâni ca Ucraina să accepte un „schimb de teritorii”. Această formulă este văzută de Washington ca o componentă inevitabilă a unei eventuale înțelegeri.

Potrivit oficialilor ucraineni implicați în negocieri, Statele Unite promovează un model apropiat zonei demilitarizate care separă Coreea de Nord de Coreea de Sud. Ideea este analizată în cadrul discuțiilor, dar ridică îngrijorări la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră că un astfel de model nu ar conduce la o pace durabilă.

Varianta inițială a planului de pace al lui Donald Trump, compusă din 28 de puncte, conținea propunerea de a institui o zonă tampon neutră și demilitarizată după retragerea forțelor ucrainene din Donbas. Modificările recente elimină însă această prevedere. Problema teritorială este considerată un obstacol major în negocieri, notează sursa citată. Atât Rusia, cât și Statele Unite solicită retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, ceea ce complică perspectivele unui acord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.