Rusia a anunțat joi că trupele sale au preluat controlul deplin asupra orașului Siversk, situat în regiunea Donețk de est a Ucrainei, unde luptele s-au intensificat în ultimele săptămâni. Declarația a fost făcută în timp ce Ucraina neagă pierderea acestei așezări cheie, relatează The Moscow Times.

Armata rusă avansează încet, dar constant, în estul Ucrainei, confruntându-se cu forțe ucrainene depășite numeric și înarmate. Unele dintre cele mai intense confruntări au avut loc în zona Donețk. Șeful Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, a declarat că Siversk a fost capturat, în cadrul unui raport adresat președintelui Vladimir Putin, care a avut loc într-o întâlnire televizată cu comandanții armatei.

Președintele rus a afirmat că trupele Moscovei „avansează cu încredere de-a lungul întregului front” și le-a mulțumit comandanților și soldaților „pentru munca lor de luptă”.

Potrivit lui Putin, ofensiva rusească asupra Siversk, care găzduia aproximativ 11.000 de locuitori înainte de război, era „practic imposibil de ținut în frâu”.

Comandamentul estic al armatei ucrainene a negat afirmațiile Rusiei, susținând că Siversk „rămâne sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei”. Ucraina a precizat că forțele ruse încearcă să se infiltreze în oraș în grupuri mici, profitând de condițiile meteorologice nefavorabile, însă majoritatea acestor unități sunt distruse la căile de acces.

Siversk se află la aproximativ 30 de kilometri est de Kramatorsk și Sloviansk, ultimele două orașe importante încă sub control ucrainean în regiunea Donbas, o zonă industrială și minieră vizată de Moscova. La începutul lunii decembrie, Rusia a anunțat capturarea orașului Pokrovsk, tot în Donețk, însă Ucraina susține că luptele continuă în oraș. Președintele Putin a afirmat că Moscova este pregătită să continue ofensiva pentru a prelua restul teritoriului din estul Ucrainei pe care îl revendică, în cazul în care Kievul nu renunță la acestea în cadrul unui eventual acord de pace. Estul Ucrainei a fost devastat de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, cu zeci de mii de victime și milioane de persoane strămutate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ocupare #război Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.