Un raport despre riscurile la adresa UE, luată în calcul pentru anul 2026, realizat de Institutul Universitar European (EUI), vizează riscul unui război hibrid, cu sabotaje în blocul comunitar, posibilitatea încheierii războiului din Ucraina în favoarea Rusiei, noi atacuri din partea Moscovei şi retragerea de către SUA a sprijinului în materie de securitate, transmite antena3.ro.

Raportul menționează cinci ameninţări „cu risc ridicat” pentru blocul comunitar anul viitor. Riscul cel mai probabil pentru UE în 2026 este un război hibrid în Europa, cu atacuri perturbatoare împotriva infrastructurii critice europene, sabotaje subacvatice sau perturbări în furnizarea de energie electrică, printre alte acţiuni.

„Experţii anticipează în mod clar că unele state ostile şi aliaţii lor vor continua să cerceteze cablurile, conductele şi reţelele Europei şi se îndoiesc că actualele măsuri de rezilienţă ale UE vor fi suficiente”, se arată în acest raport.

În al doilea rând, autorii documentului văd un risc într-o eventuală încetare a focului în Ucraina în termeni favorabili Rusiei, cum ar fi de pildă cedarea de teritorii către aceasta, ceea ce în opinia lor ar arăta că „UE nu îşi poate configura propriul mediu de securitate şi nici descuraja viitoare ameninţări din partea Rusiei”.

Al treilea cel mai probabil risc pentru UE în viziunea aceloraşi autori este un nou atac al Rusiei împotriva unei ţări care nu este membră a NATO.

Retragerea sprijinului militar şi a garanţiilor de securitate ale SUA pentru aliaţii europeni este prezentată ca următorul scenariu cel mai probabil, dar cu „cel mai mare impact” asupra UE în 2026.

Conform autorilor documentului, odată cu revenirea lui Donald Trump la putere Washingtonul a trecut de la poziţia de aliat cheie la o sursă majoră de risc pentru UE, de unde ar rezulta „o vulnerabilitate structurală” în arhitectura de securitate a blocului comunitar.

Pe de altă parte, tensiunile din regiunea Indo-Pacific, cu un eventual conflict armat între China şi Taiwan, devin tot mai importante pe agenda de risc a UE, deşi într-o astfel de situaţie blocul comunitar ar putea fi expus mai degrabă ca „putere comercială decât ca actor militar direct”.

Studiul institutului EUI menţionează şi alte riscuri pentru UE în 2026, printre care încălcarea armistiţiului dintre Israel şi Hamas, intensificarea traficului cu droguri în UE, dar şi ceea ce prezintă drept „subordonarea completă” a guvernului din Georgia faţă de agenda Rusiei.

În Georgia, opoziţia susţinută de Bruxelles, de state vest-europene şi de fosta administraţie a preşedintelui american Joe Biden desfăşoară cu regularitate proteste de stradă, unele violente, şi nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative desfăşurate anul trecut şi câştigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze. Acesta din urmă acuză opoziţia şi UE că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a putea deschide în Georgia un al doilea front împotriva Rusiei.

Unele riscuri enunţate în raportul institutului european, deşi mai puţin probabile, ar avea un impact semnificativ în eventualitatea realizării lor, cum ar utilizarea armelor nucleare de către Rusia, un conflict militar între NATO şi Rusia sau între China şi SUA.

Cât despre războiul din Ucraina, pentru soluţionarea căruia liderul de la Casa Albă a propus un plan de pace contestat de Kiev şi de aliaţii europeni, „administraţia Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste de la război şi sunt instalaţi la conducerea unor guverne minoritare instabile, dintre care multe încalcă principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”, se arată în document.

O versiune mai lungă a Strategiei Naționale de Securitate a Statelor Unite, consultată de site-ul Defense One, prevedea și planul Administrației Trump pentru a destabiliza Uniunea Europeană, prin formarea unei alianțe cu patru țări europeni. Austria, Ungaria, Polonia și Italia au fost identificate drept state cu care SUA „ar putea colabora mai mult…cu scopul de a le îndepărta” de UE. Casa Albă neagă existența acestui document și susține că singura Strategie de Securitate a SUA este cea făcută publică de Administrația Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #razboi #Ucraina #UE

La trei decenii de la asasinarea lui Tupac Shakur, unul dintre cele mai cunoscute cazuri nerezolvate din Statele Unite ajunge în sfârșit în fața unui tribunal. Dezbaterile în procesul lui Duane „Keffe D” Davis, fost membru al bandei South Side Compton Crips, acuzat că ar fi orchestrat atacul asupra rapperului, urmau să înceapă luni, la Las Vegas, transmite AFP, citat de Agerpres.ro.

Procesul nu va oferi neapărat răspunsul la întrebarea cine a apăsat pe trăgaci în noaptea de 7 septembrie 1996. Procurorii încearcă însă să demonstreze că Davis a pus la cale asasinatul și a furnizat arma folosită în atac. În vârstă de 63 de ani, Davis pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, riscă închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

„Mărturisirile” care l-au adus în fața instanței

În 2008, Davis le-a spus anchetatorilor că se afla în Cadillacul alb din care au fost trase focurile de armă. El a recunoscut că procurase un pistol și că grupul din mașină îl căuta pe Tupac, în urma unui conflict izbucnit cu câteva ore înainte. Declarațiile au fost făcute însă în cadrul unui acord care îi oferea imunitate parțială, ceea ce împiedica folosirea lor directă împotriva sa. Ani mai târziu, după ce ceilalți pasageri ai Cadillacului au murit, Davis a început să vorbească public despre rolul său. În 2019, și-a publicat memoriile, în care a povestit că se afla pe scaunul din față al mașinii și că a transmis pistolul pasagerilor de pe bancheta din spate. Nu a spus însă cine a tras.

Arma crimei nu a fost găsită.

Memoriile sale au devenit, în cele din urmă, una dintre piesele centrale ale anchetei. În septembrie 2023, Davis a fost arestat. Acum, procurorii vor încerca să convingă juriul că propriile declarații ale acuzatului reprezintă cea mai importantă probă din dosar. Apărarea, în schimb, îl va prezenta drept un personaj care și-a exagerat trecutul pentru a obține bani și notorietate.

„Sunt nevinovat. N-am omorât niciodată pe nimeni”, declara Davis în martie 2025, într-un interviu acordat ABC News din închisoare. El a susținut că nu există dovezi care să demonstreze că s-a aflat la Las Vegas în noaptea crimei.

Un război între bande care a explodat în lumea rapului

Procesul va readuce în centrul atenției și una dintre cele mai violente rivalități din istoria muzicii rap americane: conflictul dintre scena de pe Coasta de Vest și cea de pe Coasta de Est. Tupac Shakur, cunoscut drept „2Pac”, devenise simbolul rapului de pe Coasta de Vest, cu hituri precum „California Love” și „All Eyez on Me”. La Los Angeles, rapperul era apropiat de Marion „Suge” Knight, fondatorul casei de discuri Death Row Records.

De cealaltă parte se afla Bad Boy Records, casa de discuri new-yorkeză asociată cu Sean „P. Diddy” Combs și cu The Notorious B.I.G. Acesta avea să fie ucis la doar șase luni după Tupac. Potrivit procurorilor, tensiunile dintre cele două tabere erau legate și de rivalitățile dintre bandele care le protejau.

Cu câteva ore înainte de atac, Tupac și Marion „Suge” Knight l-ar fi agresat în incinta cazinoului MGM Grand pe Orlando „Baby Lane” Anderson, nepotul lui Duane Davis. Anderson fusese implicat anterior într-un incident în care un medalion fusese smuls de la gâtul unuia dintre membrii echipei Death Row. Potrivit versiunii acuzării, conflictul a declanșat planul de răzbunare. În aceeași noapte, după meciul de box al lui Mike Tyson, Tupac se afla într-un BMW împreună cu Suge Knight, când un Cadillac alb s-a apropiat. Au fost trase mai multe focuri de armă. Tupac a fost lovit de patru gloanțe și a murit șase zile mai târziu, la 13 septembrie 1996.

Avea doar 25 de ani.

Timp de aproape trei decenii, ancheta a rămas fără un inculpat. Acum, juriul trebuie să decidă dacă Duane „Keffe D” Davis a fost omul care a pus în mișcare planul de răzbunare sau dacă este, după cum susține apărarea, un personaj care și-a construit o legendă personală în jurul uneia dintre celebre crime din istoria muzicii. Procesul este programat să dureze aproximativ trei săptămâni.