Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat luni că preluarea regiunii Donbas „nu va fi sfârșitul jocului pentru Putin”.

„Trebuie să înțelegem că, dacă va cuceri Donbasul, atunci fortăreața va cădea și vor continua cu siguranță să cucerească întreaga Ucraină”, a adăugat Kallas.

„Dacă Ucraina cade, atunci și alte regiuni sunt în pericol”, a mai spus ea.

Statutul regiunii Donbas, care include regiunile Donețk și Luhansk, a devenit un punct central în negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului din Ucraina. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, care se va desfășura pe 15 decembrie 2025, la Bruxelles, scrie Digi24.

Pe agenda reuniunii se află subiecte precum războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și relațiile cu China, potrivit site-ului oficial al Consiliului UE. Reuniunea este prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. La eveniment va participa și ministra Afacerilor Externe din România, Oana Ţoiu. Miniștrii afacerilor externe din UE vor discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha.

La 23 octombrie 2025, UE a adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv interdicția importurilor de gaz natural lichefiat, interdicția de acces în porturi pentru anumite nave și sancțiuni împotriva a 69 de persoane. De la începutul agresiunii militare a Rusiei, UE și statele membre au oferit Ucrainei asistență în valoare de 187,3 miliarde de euro, sub formă de sprijin economic, militar, umanitar, primirea refugiaților și reconstrucție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#invazia rusă în Ucraina #război Ucraina #Uniunea Europeana

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.