Zinaida Popa a reacționat public după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința soțului său, Vasile Popa, fost director în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Aceasta susține că verificările ANI sunt „absolut normale” într-un stat care pretinde respectarea legii și afirmă că familia sa va colabora deplin cu instituțiile statului.

„Autoritatea Națională de Integritate are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici. Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege”, a declarat Zinaida Popa.

Ea afirmă că nu există nimic de ascuns și că își dorește finalizarea controlului pentru a clarifica toate suspiciunile apărute în spațiul public.

„Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv.

Suntem deschiși să oferim toate informațiile necesare și să colaborăm pe deplin cu instituțiile statului. Asta am susținut mereu: indiferent de culoarea politică sau de cine se află la guvernare, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”, a subliniat aceasta.

Totodată, Popa susține că acest caz ar demonstra funcționarea instituțiilor fără presiuni politice.

„Am promovat constant ideea că instituțiile trebuie să-și facă datoria fără presiuni, fără selectivitate și fără dublu standard. Astăzi, acest caz demonstrează exact acest lucru”, a declarat Zinaida Popa, adăugând că „adevărul nu se teme de verificări”.

Reamintim, Autoritatea Națională de Integritate a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa, ex-director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, în urma unei sesizări înregistrate la 14 noiembrie 2025.

Potrivit documentului publicat de ANI, sesizarea vizează posibile încălcări ale regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, fiind invocate achiziții semnificative de bunuri imobile realizate de Vasile Popa în perioada anilor fiscali 2020–2024. Aceste circumstanțe au generat suspiciuni privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru realizarea tranzacțiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul bodyguard al Maiei Sandu și ex-director SPPS, Vasile Popa, verificat de ANI: De unde vin banii pentru imobile?

#ANI #reacție #Zinaida Popa

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.