Guvernul britanic a anunțat marți declanșarea unei anchete independente privind „ingerința financiară străină în politica” Regatului Unit, în contextul condamnării pentru corupție a fostului europarlamentar pro-Brexit Nathan Gill, relatează AFP.

Pe 21 noiembrie, Nathan Gill, europarlamentar în perioada 2014-2020 din partea partidului UKIP, a fost condamnat la zece ani de închisoare, după ce a acceptat zeci de mii de lire sterline de la un om de afaceri ucrainean apropiat Kremlinului. Potrivit instanței, banii au fost oferiți pentru ca Gill să susțină discursuri favorabile Rusiei în Parlamentul European și în mass-media, între 2018 și 2019.

În acea perioadă, Gill a colaborat cu Nigel Farage, la rândul său europarlamentar, devenit între timp liderul partidului anti-imigrație Reform UK, formațiune care conduce în prezent în sondajele din Marea Britanie.

„Conduita acestui ales este o pată pentru democrația noastră. Ancheta independentă va acționa pentru a șterge această pată”, a declarat Steve Reed, ministrul locuințelor, în Camera Comunelor, anunțând oficial lansarea investigației.

El a subliniat că aceste evenimente „au demonstrat necesitatea de a pune sub semnul întrebării eficacitatea sistemului nostru de protecție”.

Potrivit ministrului, ancheta va analiza „eficacitatea legislației noastre privind finanțarea politică”, mecanismele de control existente pentru „identificarea și reducerea ingerințelor străine”, „garanțiile împotriva fluxurilor de finanțare ilicite”, precum și „puterea de control a Comisiei Electorale”.

„Sunt pregătit să iau toate măsurile necesare pentru a proteja democrația britanică împotriva oricărei ingerințe străine și ostile”, a adăugat Reed, potrivit Agerpres, pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia de la declanșarea războiului din Ucraina, în 2022.

La rândul său, ministrul de externe Yvette Cooper a acuzat Rusia, într-o intervenție în Parlament, că se află în spatele unor operațiuni de dezinformare electorală „la scară industrială”, făcând referire inclusiv la recentele alegeri din Republica Moldova.

După condamnarea lui Nathan Gill, Nigel Farage a declarat că este „uimit” de dezvăluirile legate de fostul său coleg. În același timp, liderul Partidului Liberal-Democrat, Ed Davey, a afirmat că Reform UK și Nigel Farage reprezintă „un pericol pentru securitatea națională”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #ingerințe #Londra

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.