Companiile de tehnologie și lobbyiștii investesc milioane de dolari pentru a contracara percepția negativă a alegătorilor privind centrele de date, vitale pentru economia inteligenței artificiale, transmite Politico.

Industria lansează reclame și campanii de finanțare pentru a prezenta centrele de date ca motoare economice și creatoare de locuri de muncă, în loc să fie percepute ca fiind consumatoare de resurse. Noile campanii marchează o schimbare pentru o industrie care a promovat mult timp tehnologia ca motor de creștere și dezvoltare, reflectând îngrijorarea sectorului tehnologic înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2026.

O nouă asociație comercială specializată în inteligență artificială distribuie materiale de discuție membrilor Congresului și organizează excursii la centrele de date pentru a explica valoarea acestora alegătorilor. Coaliția Centrelor de Date aproape și-a triplat cheltuielile de lobby în al treilea trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, potrivit declarațiilor de lobby din SUA. Meta a derulat o campanie publicitară de milioane de dolari pentru a prezenta centrele de date ca beneficii pentru orașele agricole din Iowa și New Mexico, cheltuind cel puțin 5 milioane de dolari pe reclame TV la nivel național.

„Centrele de date au o conotație foarte negativă. Și, sincer, industria centrelor de date trebuie să înțeleagă acest lucru”, a declarat Caleb Max, președinte și CEO al Asociației Naționale a Inteligenței Artificiale.

Alegerile recente au fost negative pentru companiile care se bazează pe centrele de date: Abigail Spanberger din Virginia și Mikie Sherrill din New Jersey au câștigat ambele curse parțial prin campanii care au impus operatorilor locali să contribuie la modernizarea rețelelor electrice. Se așteaptă ca numărul centrelor de date să crească cu peste o treime în următorii cinci ani și să reprezinte până la 21% din cererea globală de energie până în 2030.

Alți lobbyiști din domeniul tehnologiei subliniază că infrastructura îmbătrânită, și nu centrele de date, este principala cauză a creșterii costurilor cu energia. Paul Lekas, vicepreședinte executiv pentru politici publice globale la Asociația Industriei Software și Informației, a declarat pentru sursă: „Aș numi un mit să spui că centrele de date sunt de fapt factorii care duc la creșterea costurilor energiei, pe baza cercetărilor pe care le-am efectuat”.

DCC, un grup cu membri precum AWS, Google, Meta și Oracle, susține că centrele de date pot contribui la reducerea costului energiei, citând date de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley, deși analiștii subliniază că reducerile vizează în principal clienți comerciali.

În același timp, politicienii de toate convingerile profită de sentimentul anti-centre de date. Senatori democrați, inclusiv Richard Blumenthal și Bernie Sanders, au cerut răspunsuri din partea administrației Trump privind creșterea costurilor utilităților. Reprezentanta Marjorie Taylor Greene și senatorul Josh Hawley au avertizat asupra consecințelor centrelor de date în creștere, iar senatorul Ron Wyden a plasat costurile energiei legate de aceste centre în centrul preocupărilor alegătorilor pentru anul viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#politica #siguranta #tehnologii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.