Aproximativ 10.000 de fermieri din peste 40 de grupuri din toate statele membre ale Uniunii Europene au ieșit joi, 18 decembrie, pe străzile Bruxelles pentru a denunța impactul politicii agricole UE și controversatul acord al Uniunii cu țările Mercosur, transmite The Brussels Time. Traficul din capitala belgiană a fost complet perturbat, exact în ziua în care se desfășoară ultimul summit din 2025 al liderilor europeni.

Reprezentanții sectorului agroalimentar au explicat, printr-o declarație semnată de nouă grupuri europene, că garanțiile propuse în legătură cu acordul comercial „rămân insuficiente pentru a preveni perturbările pieței” și nu asigură „condiții de concurență cu adevărat echitabile” pentru fermierii și producătorii europeni. Din cauza protestului, poliția locală a îndemnat locuitorii capitalei să evite transportul cu mașina sau, dacă este necesar, să lucreze de acasă.

Fermierii s-au adunat începând cu ora 9:00 la Gara de Nord din Bruxelles, iar de la ora 11:00 au pornit într-o demonstrație prin capitală până la Piața Luxemburgului, unde sunt așteptați între orele 14:30 și 17:00. Traficul a fost închis pe tot parcursul zilei în jurul principalelor artere, inclusiv Bulevardul Roi Albert II, Boulevard du Jardin Botanique, Boulevard Bischoffsheim, Avenue des Arts, Avenue du Régent, Rue de la Loi, Rue de Trèves, Rue Montoyer, Rue Marie de Bourgogne, Rue du Luxembourg și Place du Luxembourg.

Mai multe tuneluri au fost de asemenea închise traficului, inclusiv Reyers-Centre, Trône (în direcția rue Belliard), Annie Cordy, Rogier și Botanique (în direcția Midi), conform informațiilor furnizate de Brussels Mobility.

Pe 17 decembrie, fermierii din mai multe țări europene au organizat un protest cu utilaje agricole în fața sediului Parlamentului European de la Strasbourg, tot împotriva acordului UE-Mercosur. Asemenea, fermierii români și-au exprimat opoziția față de acord printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a solicitat ca România să se opună semnării acordului și să se alăture poziției Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#protest #Summit #Ucraina

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.