Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, transmite euronews.ro. Președinția franceză consideră „binevenit” faptul că Putin este dispus să discute cu Macron în privința Ucrainei.

Președinția franceză a salutat declarația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia este „pregătit” să se angajeze întră-un dialog cu omologul său Emmanuel Macron, adăugând că va decide „în zilele următoare” cu privire la modalitățile unor astfel de discuții, relatează AFP.

Macron spune că este gata să discute cu Putin

Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul „Liniei Directe” (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri – n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina.

„Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei. „Observ că există persoane care vorbesc cu Vladimir Putin”, a adăugat el, referindu-se la președintele american Donald Trump, care a reluat dialogul cu omologul său rus.

„Așadar, cred că noi, europenii și ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a ne reangaja în mod corespunzător în această discuție. Altfel, vom discuta între noi cu negociatori care vor fi singuri în discuțiile cu rușii, ceea ce nu este ideal”, a insistat Emmanuel Macron.

De fapt, emisari ai lui Donald Trump poartă o serie de discuții separate, cu Moscova, pe de o parte, și cu ucrainenii și europenii, pe de altă parte, în speranța de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina.

Negociatorii ucraineni, europeni și americani se află la Miami, Florida, în acest weekend, pentru aceste discuții conduse de Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, și Jared Kushner, ginerele președintelui SUA.

Emisarul rus Kirill Dmitriev se află, de asemenea, la Miami de sâmbătă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă Washingtonului să intensifice presiunea asupra Moscovei, în vederea ajungerii la un acord pentru a pune capăt conflictului declanșat de ofensiva rusă din februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discuții #Emmanuel Macron #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.