Un protest are loc luni, 22 decembrie, în fața sediului Consiliul Superior al Magistraturii din Chișinău. Acțiunea este inițiată de judecătoarea Marina Rusu, care cere respectarea drepturilor părinților din sistemul judecătoresc. Alături de ea se află și fosta judecătoare Victoria Sanduța.

Judecătoarea Marina Rusu a declarat că nu este obișnuită să participe la proteste, însă a ajuns în situația de a recurge la această formă de exprimare după ce a constatat, de-a lungul carierei sale, că mecanismele legale de apărare a drepturilor pot deveni ineficiente atunci când un magistrat este considerat „incomod” pentru sistem.

„Nu sunt obișnuită să merg la proteste. Pentru mine, ca jurist, căile legale de apărare a drepturilor sunt sfinte. Dar, cu regret, am constatat că atunci când ești incomod pentru un sistem, acesta are suficiente pârghii pentru a te sancționa, chiar dacă ai dreptul să contești. Doar că acel drept de a contesta durează ani”, a declarat Marina Rusu.

Magistrata susține că mai multe proceduri disciplinare pornite împotriva sa au vizat neexaminarea dosarelor în termen, însă aplicarea acestora ar fi una selectivă. Ea afirmă că există situații în care dosare ce ar trebui soluționate în termen de 10 zile rămân luni sau chiar un an fără a fi examinate, fără ca în aceste cazuri să fie inițiate proceduri similare.

Judecătoarea a explicat că se află într-o situație vulnerabilă, fiind mamă care alăptează și având copii mici, inclusiv un copil sub doi ani. Deși a revenit la muncă cu program redus, în baza unei cereri acceptate oficial, aceasta afirmă că volumul de muncă nu a fost diminuat.

„Am dreptul să activez trei ore și jumătate pe zi, dar sunt nevoită să procesez 100% din volumul de dosare, cu un salariu redus. Într-o asemenea situație, nu ai timp să aștepți ani de zile pentru soluționarea contestațiilor”, a mai spus Marina Rusu.

Potrivit magistratei, în sistemele judiciare funcționale și eficiente, reducerea timpului de muncă este însoțită automat de ajustarea volumului de lucru, lucru care, susține ea, nu se întâmplă în cazul său.

Protestul are drept scop evidențierea dificultăților cu care se confruntă părinții care muncesc și au grijă de copii mici, fiind anunțat ca unul simbolic și pașnic.

Evenimentul este transmis live pe rlive.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.