În urma incidentului cu împușcături la sediul Inspectoratului de Poliție Centru au fost eliberați polițistul vizat, dar și conducerea Inspectoratului: șeful, Lilian Luca, și șeful adjunct, Sergiu Muruz. Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al Inspectoratului General de Poliție.

”Cu referire la cazul produs în Inspectoratul de Poliție Centru din capitală, de la 19 decembrie curent, precizăm că Inspectoratul General al Poliției s-a autosesizat imediat. Pentru a exclude oricare formă de acuzare și mușamalizare, imediat a fost sesizată Procuratura, care examinează cazul. În același timp, tot vineri, a fost dispusă și o anchetă de serviciu disciplinară, pentru elucidarea tuturor circumstanțelor. Precizăm că, în acel moment, arma din dotarea angajatului se afla în unitatea de gardă și nu era la el. În urma primelor examinări au fost stabilite 3 cartușe”, se precizează în comunicat.

Conform declarațiilor polițistului vizat, cele 3 focuri de armă au fost efectuate din arma personală, deținută legal, care ar fi avut anumite defecțiuni. Toate cele comunicate de acesta urmează a fi stabilite în cadrul anchetei, inclusiv în urma expertizei armei, mai anunță IGP.

Poliția mai susține că în acel moment, în sediu, nu au avut loc conflicte între angajați sau persoane civile, ”în mod special cu împușcături”, asta chiar dacă mai sus declară s-au tras 3 focuri de armă.

Precizăm că astăzi, 22 decembrie, deputatul Vasile Costiuc a anunțat că la Inspectoratul de Poliție Centru s-ar fi tras focuri de armă în seara zilei de 18 spre 19 decembrie. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat pentru Realitatea informațiile. Cernăuțeanu nu a precizat însă, de ce informațiile nu au fost făcute publice până azi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Costiuc: La un inspectorat s-au tras 30 de focuri de armă. Cernăuțeanu confirmă

#IGP #impuscaturi #politie

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.