În noaptea de 21 spre 22 decembrie, mai multe drone ucrainene au atacat terminalul petrolier maritim „Tamanneftegaz” din regiunea Krasnodar a Rusiei, informează rbc.ua. Potrivit Direcției Principale de Informații a Ucrainei, atacurile au provocat avarii semnificative la echipamentele terminalului petrolier, la terminalul de gaze petroliere lichefiate și la infrastructura portuară.

În urma loviturilor, la fața locului a izbucnit un incendiu de amploare, care a afectat mai multe obiective din complex. Complexul de transbordare Taman, operat de compania Tamanneftegaz, este unul dintre cele mai mari din regiunea Mării Negre. Capacitatea totală de stocare a produselor petroliere și a gazelor petroliere lichefiate a complexului depășește un milion de metri cubi.

Statul Major General a precizat că Tamanneftegaz este operatorul Complexului de Transbordare Taman, utilizat pentru transportul țițeiului, produselor petroliere și gazelor petroliere lichefiate.Conform informațiilor oficiale, exploziile au avariat o conductă, două dane și două nave, iar incendiul s-a extins pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați.

De asemenea, un incendiu a izbucnit și la parcul de rezervoare al terminalului petrolier. Tot în aceeași noapte, o rachetă de fabricație ucraineană a lovit baza temporară pentru ambarcațiunile Brigăzii 92 Fluviale din Elenovka, localitate situată într-o zonă a Crimeei ucrainene. La locul impactului a fost observat un incendiu semnificativ, potrivit informațiilor transmise de autorități.

În plus, a fost efectuat un atac asupra unui depozit de muniții al unui regiment de pușcași motorizați din Ulan-Ude, aflat în VOTO, în regiunea Donețk. Autoritățile ucrainene au mai anunțat atacuri asupra unor locații de depozitare, pregătire și lansare a dronelor de atac de tip Shahed din zona temporar ocupată a regiunii Donețk, unde a fost observat un incendiu.

Ca reamintire, vineri, 12 decembrie, s-a raportat că dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei au dezactivat o platformă petrolieră rusească din Marea Caspică, primul atac de acest tip asupra unei instalații de producție de petrol din regiune. În aceeași seară, dronele SBU au efectuat un al doilea atac asupra platformelor petroliere rusești, ceea ce a dus la oprirea instalațiilor de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #atac drone

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.