Guvernul urmează să aprobe în ședința de marți, 23 decembrie, un proiect-pilot prin care Republica Moldova va testa, pentru prima dată, utilizarea mașinilor electrice ca surse de energie pentru rețea. Este vorba despre proiectul „Vehicul spre rețea: testarea soluțiilor de încărcare inteligentă și fluxului bidirecțional de energie (V2G)”, elaborat de Ministerul Energiei și implementat de Asociația Obștească „Green City Lab Moldova”, scrie bani.md.

Proiectul presupune că vehiculele electrice nu vor fi doar consumatori de energie, ci vor putea livra electricitate înapoi în rețea atunci când este nevoie, de exemplu în orele de vârf. Energia stocată în bateriile mașinilor ar putea fi folosită pentru a stabiliza sistemul electroenergetic, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă.

Pentru a putea testa această tehnologie, Guvernul va institui un regim special de testare inovativă, care permite derogări temporare de la unele prevederi ale legislației în vigoare. Aceste derogări se referă la racordarea temporară a echipamentelor, măsurarea bidirecțională a energiei, aplicarea unor tarife experimentale și participarea controlată a vehiculelor electrice la servicii de echilibrare și stocare a energiei. Autoritățile subliniază că aceste excepții sunt acordate exclusiv în scop demonstrativ și nu vor afecta siguranța rețelei electrice.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de trei ani de la intrarea în vigoare a hotărârii și va fi limitat la anumite locații și echipamente prevăzute într-un plan tehnic. În acest interval, „Green City Lab Moldova” va prezenta rapoarte semestriale Ministerului Energiei, iar la final un raport complet privind rezultatele obținute. Pe baza acestuia, Ministerul Energiei va propune eventuale modificări ale legislației din domeniul energiei.

Ministerul Energiei va coordona proiectul împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și cu operatorii de sistem, iar ANRE va monitoriza impactul testării asupra siguranței sistemului electroenergetic și va identifica barierele de reglementare. Documentele oficiale precizează că proiectul nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, costurile fiind suportate de titularul proiectului și partenerii acestuia.

Autorii hotărârii afirmă că proiectul reprezintă o premieră națională și ar putea schimba modul în care sunt utilizate vehiculele electrice în Republica Moldova, transformându-le din simpli consumatori în participanți activi pe piața energiei. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #masini electrice #proiect

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.