Președintele rus Vladimir Putin le-a spus unor dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia că ar putea fi dispus să facă un schimb de teritorii controlate de forțele rusești în Ucraina, dar că dorește întregul Donbas. Potrivit unui raport al ziarului Kommersant, citat de Reuters, Putin a discutat despre acest plan la o întâlnire cu oameni de afaceri de rang înalt, care a avut loc pe 24 decembrie, la Kremlin.

Vladimir Putin a afirmat că partea rusă este încă pregătită să facă concesiile pe care le-a făcut la Anchorage. Cu alte cuvinte, „Donbasul este al nostru”, a relatat Andrei Kolesnikov, corespondentul Kremlinului pentru ziar. În esență, Putin dorește să păstreze întregul Donbas, dar „un schimb parțial de teritorii din partea rusă nu este exclus”, a adăugat Kolesnikov.

Aceste declarații vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, într-un interviu emis de biroul său, că delegațiile ucrainene și americane s-au apropiat de finalizarea unui plan în 20 de puncte. Totuși, Ucraina și Statele Unite nu au ajuns la un acord în ceea ce privește cedarea părților din Donbas pe care Ucraina încă le controlează sau asupra viitorului centralei nucleare de la Zaporijie, care se află sub controlul forțelor ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, președintele american Donald Trump a promis în mod repetat că va pune capăt războiului din Ucraina. Trimisul său special, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat negocieri cu Rusia, Ucraina și puterile europene pentru a ajunge la un acord. Detaliile complete ale propunerilor SUA nu au fost făcute publice, dar oficialii ruși au făcut referire la „înțelegeri” nespecificate între Putin și Trump la summitul din Anchorage, Alaska, din august.

Conform estimărilor rusești, Rusia controlează acum întreaga Crimee, pe care a anexat-o în 2014, aproximativ 90% din Donbas, 75% din regiunile Zaporijia și Herson și fâșii de teritoriu din regiunile Harikov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk.

Pe 19 decembrie, Putin a declarat că, în opinia sa, un acord de pace ar trebui să se bazeze pe condițiile pe care le-a stabilit pentru 2024: retragerea Ucrainei din regiunile Donbas, Zaporijie și Herson și renunțarea oficială a Kievului la obiectivul său de aderare la NATO.

De asemenea, Putin a ridicat problema centralei nucleare de la Zaporijia, la întâlnirea sa cu oamenii de afaceri, spunând că se discută despre gestionarea comună ruso-americană a centralei. Potrivit sursei, Putin a adăugat că Statele Unite sunt interesate de mineritul de criptomonede în apropierea centralei și că aceasta ar trebui să furnizeze parțial energie pentru Ucraina.

Zelenski anunță întâlnirea cu Trump: „Multe lucruri ar putea fi rezolvate până la sfârșitul anului”

#Donbas #plan pace #război Ucraina #Rusia

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.