Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a dat de înțeles că autoritățile analizează introducerea impozitării coletelor cu o valoare de până la 150 de euro începând cu mijlocul anului, după ce va fi pus la punct un mecanism funcțional de colectare a taxelor. El a subliniat că punctul de plecare pentru calcularea taxelor trebuie să fie valoarea reală a coletului.

Ministrul a oferit un exemplu personal, menționând că a comandat recent un produs în valoare de aproximativ 200 de euro. „Nici eu nu am reușit din prima și a trebuit să trec pe la vamă și să mai adaug 8 lei taxe la coletul meu”, a declarat el.

View this post on Instagram

A post shared by Bani.md (@bani.md_news)

În opinia sa, soluția ar fi ca taxele să fie incluse direct în prețul final afișat de magazinul online. Referindu-se la tipurile de taxe, Andrian Gavriliță a precizat că, în primul rând, este vorba despre TVA de 20%. „În principiu, ar trebui să mai fie și 5–10% taxă vamală, în funcție de produs”, a adăugat el.

De asemenea, el a menționat necesitatea unei sume fixe sau calculabile pentru ambalaje și deșeuri. „Ar fi corect să existe o sumă clară, fixă sau calculabilă, pentru deșeuri sau ambalaj”, a spus ministrul.

Gavriliță a explicat că, în prezent, importatorii oficiali din Republica Moldova achită TVA, taxe vamale și o taxă pentru ambalaj, cunoscută drept contribuție ecologică. „Acestea sunt cele trei taxe care trebuie să se regăsească în suma finală. Trebuie să înțelegem cât din ele și cum le putem include în preț, astfel încât omul să nu aibă de suferit și să nu se schimbe nimic în viața lui, în afară de costul final”, a concluzionat ministrul Finanțelor.

Autoritățile și experții estimează că, prin impozitarea cumpărăturilor online ieftine, bugetul de stat ar putea încasa anual între 1 și 3 miliarde de lei, în timp ce scopul declarat al măsurii este crearea unui mediu comercial mai echitabil.

Numărul coletelor poștale internaționale intrate în Republica Moldova a ajuns la aproape 9,9 milioane în primele 11 luni ale anului 2025 – mai mult decât dublu față de cel al coletelor importate pe parcursul întregului an 2024 – 4,2 milioane de colete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrian Gavriliță #colet

O jurnalistă germană a făcut un experiment inedit și riscant. Ea a deschis un cont online și, în mod fals, s-a prezentat drept o admiratoare a lui Putin. În scurt timp a fost contactată de diferite persoane, inclusiv de politicieni germani. Experimentul s-a încheiat cu amenințări cu moartea, transmite mediafax.ro.

Jurnalista Angelic Geray a administrat timp de câteva luni un cont fals de pe rețelele de socializare. Potrivit Nexta, contul deschis sub numele de „Kația” a avut scopul de a-i demasca pe agenții Kremlinului.

Jurnalista germană s-a prezentat drept o susținătoare a președintelui rus Vladimir Putin și a publicat videoclipuri cu steagul rus. În scurt timp, ea a fost contactată de persoane necunoscute. Acestea au luat legătură cu ea și au cerut să îndeplinească mici sarcini.

Printre altele, i s-a cerut să fotografieze lucruri din Germania și să urmărească persoane din partidul CDU, din companii de armament și din diferite organizații non-guvernamentale. De asemenea, i s-a solicitat să colecteze date personale despre angajații instituțiilor și organizațiilor urmărite.

Jurnalista a aflat cum sunt recrutați agenții

Astfel, jurnalista a dezvăluit modul în care sunt recrutați agenții. Conform procedurilor, recrutarea „agenților ocazionali” începe adesea cu sarcini simple care sunt răsplătite cu sume mici de bani. De exemplu, agenții începători trebuie să facă o fotografie, să ridice un colet sau să obțină o cartelă SIM. Ulterior, sarcinile devin mai serioase. Comunicarea se desfășoară în principal pe Telegram, iar fiecare executant cunoaște doar o parte a operațiunii.

Canalul „Kația” a fost contactat de un politician german Jovica Jović, membru al Alianței Sarah Wagenknecht (BSW). Este vorba despre o formațiune populistă de stânga care militează pentru renunțarea la ajutorul acordat Ucrainei și apropierea de Rusia.

Ce a pățit jurnalista la finalul experimentului

Politicianul a oferit sfaturi cu privire la dezvoltarea canalului. De exemplu, i-a sugerat lui Geray să filmeze un videoclip în care dansează pe drapelul NATO. Politicianul a fost întrebat dacă are legături cu serviciile secrete ruse și a răspuns că, teoretic, nu cunoaște nimic, dar, practic, știe multe. Ulterior, când a fost pus să explice declarația, politicianul a negat legăturile cu serviciile de informații ruse.

Până la urmă, jurnalista și-a dezvăluit identitatea. Informațiile au fost publicate, chiar dacă persoane necunoscute i-au trimis jurnalistei amenințări cu moartea.