Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina continuă să afecteze viața de zi cu zi a cetățenilor, provocând pene de curent prelungite și întreruperi ale încălzirii, chiar și în vestul țării. Situația este deosebit de dificilă pentru familiile cu copii mici, dar și pentru școli și instituții publice, care încearcă să-și continue activitatea în ciuda dificultăților. În acest sens, CNN a relatat despre mărturiile locuitorilor din Ucraina care continuă să trăiască sub bombardamentele rusești, iar atacurile asupra infrastructurii energetice le complică viața de zi cu zi.

Liudmila Șramko, în vârstă de 40 de ani, s-a mutat în 2024 din Kiev în vestul Ucrainei împreună cu fiicele ei gemene pentru a evita bombardamentele și penele de curent. Cu toate acestea, un an mai târziu, ea s-a confruntat din nou cu o pană de curent de 16 ore în orașul Kamianets-Podilskyi.

„A fost extrem de dificil cu copiii”, a declarat Șramko,

Femeia a povestit despre o amintire legată de o întrerupere de două zile din vara lui 2024, când temperaturile au atins 40 de grade Celsius.

„În ciuda tuturor acestor circumstanțe, devenim mai puternici. Indiferent unde ne aflăm, cu toții luptăm pentru viața noastră. Suntem o națiune inteligentă și merităm ca lumea să ne sprijine”, a adăugat ea.

În majoritatea locuințelor ucrainene, penele de curent afectează și sistemele de încălzire, iar atacurile rusești cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice au lăsat zeci de mii de oameni fără electricitate sau căldură. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că scopul acestor atacuri este „de a crea haos și de a aplica presiune psihologică asupra populației”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atacurile uriașe din Ucraina din decembrie au lăsat peste 40% din clădirile rezidențiale fără încălzire, iar locuitorii capitalei au rămas în medie fără electricitate 9,5 ore pe zi. Companiile energetice au fost nevoite să programeze pene de curent, ceea ce afectează activitățile zilnice ale cetățenilor.

Pentru multe familii, revenirea curentului electric înseamnă o goană imediată pentru a spăla rufe sau a încărca baterii pentru lămpi portabile și telefoane mobile. În Kamianets-Podolski, Ludmila Șramko și soțul ei au spus că ei scot copiii afară dimineața, înainte de întuneric, iar gemenele s-au obișnuit să doarmă cu zgomotul generatoarelor.

Școlile și activitățile extrașcolare sunt și ele afectate. Oksana Daniluk, mamă a trei copii din Kiev, a spus că echipamentul profesional de scrimă nu poate funcționa fără curent, iar profesorii trebuie să găsească soluții improvizate.

„Nimic nu se oprește. Școlile continuă să antreneze sportivi campioni. Școlile de muzică se pregătesc pentru concerte academice. Lipsa luminii nu este un motiv pentru a înceta să trăiești”, a declarat ea.

La Odesa, atacurile din noaptea de 13 decembrie au lăsat locuitorii fără apă, încălzire și electricitate. Valeria, o locuitoare a orașului, a descris situația ca „apocaliptică” și a povestit că s-a ascuns pe hol toată noaptea. Dimineața, a fost nevoită să meargă la o cafenea pentru a-și încărca telefonul, a se încălzi și a lua micul dejun.

Unele cafenele și restaurante și-au modificat meniurile și prețurile în funcție de disponibilitatea energiei, iar locuitorii au dezvoltat soluții improvizate, precum dușuri alimentate de acumulatori externi, cum a făcut mai multe familii din Odesa.

Cel mai recent atac a avut loc chiar în noaptea de Revelion, când armata Moscovei a lansat peste 200 de drone asupra a șapte regiuni, inclusiv Odesa, care rămâne cea mai afectată. Iar pe 30 decembrie 2025, la Vîșgovorod, Kiev, oamenii erau deja fără curent de patru zile, afectând aproximativ 9.000 de familii.

#atacuri rusești #curent electric #deficit #război Ucraina

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.