Dosarul privind frauda bancară în care este învinuit fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, se află într-o fază avansată de examinare în instanță, iar din perspectiva acuzării, probele indică spre o soluție de condamnare. O spune procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, care a precizat că procurorii își doresc ca dosarul să aibă o finalitate în acest an, indiferent de decizia pe care o va pronunța instanța, transmite IPN.

„Au fost deja cercetate probele acuzării și acum se cercetează probele apărării. Sperăm ca într-un timp relevant să se finalizeze această cauză penală. În cazul Plahotniuc acuzarea este prezentă la toate ședințele de judecată. În cazul imposibilității participării unui acuzator de stat, am creat un grup de acuzatori și impedimente din partea procuraturii pe această cauză nu sunt. Depinde de diligența instanței de judecată și a părții apărării”, a declarat Marcel Dumbravan în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune.

Potrivit lui, procurorii își doresc ca dosarul să aibă o finalitate în acest an, indiferent de decizia pe care o va pronunța instanța.

„Reieșind din probele prezentate, considerăm că urmează o sentință de condamnare. Însă, decizia pe caz va fi adoptată de instanța de judecată în conformitate cu probele prezentate și cercetate”, a explicat șeful Procuraturii Anticorupție.

În același context, șeful PA a oferit detalii și despre un alt dosar de rezonanță legat de frauda bancară. „Cu referire la dosarul „Drăguțanu și alții”, acesta este la o etapă avansată, însă la moment se mai cercetează probele acuzării”, a precizat Marcel Dumbravan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc, se află în prezent în etapa audierii martorilor apărării. Instanța a acceptat un total de 27 de martori, printre care se numără șefi de instituții bancare, precum și foști demnitari de stat. Vlad Plahotniuc a fost extrădat din Grecia pe 25 septembrie 2025 și se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.