Cercetătorii au descoperit cea mai mare comoară din istoria omenirii. Mai exact, este vorba despre energia geotermală provenită din fisurile adânci ale scoarței terestre, aflate pe fundul oceanelor, transmite Antena3.ro. Oamenii de știință susțin că ar putea alimenta omenirea pentru o perioadă extrem de lungă de timp.

Spre deosebire de energia solară sau cea eoliană, care depind de vreme, energia geotermală este constantă, fiind produsă continuu de căldura internă a planetei. Acest lucru ar putea permite reducerea masivă a utilizării combustibililor fosili, fără a afecta stabilitatea sistemelor energetice, potrivit publicației GrekReporter.

Potrivit experților, dacă această energie ar putea fi captată eficient, ea ar putea deveni una dintre cele mai stabile și curate surse de energie disponibile.

O resursă greu de exploatat

Cu toate acestea, valorificarea acestei resurse vine cu provocări majore. Ca să beneficiem de această comoară submarină, oamenii de știință și inginerii ar trebui să facă progrese tehnologice semnificative pentru a îndeplini cerințele necesare pentru a realiza această performanță.

Pentru început, experții ar trebui să facă diferite studii pentru a vedea unde există cele mai multe izvoare geotermale și cum ar putea să livreze energia lor până pe uscat. În al doilea rând, este nevoie, de asemenea, ca specialiștii să dezvolte sisteme capabile să funcționeze în condiții extreme, sub presiuni uriașe.

Totodată, ar fi nevoie de investiții de miliarde de dolari în astfel de proiecte. Pentru acestea, ar fi necesar un grup mare de ingineri, oameni de știință și experți în tehnologie submarină care să lucreze împreună pentru a putea extrage energia eficient și apoi să o transporte către diferite mase de uscat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate că exploatarea energiei geotermale submarine nu este încă posibilă la scară largă, specialiștii spun că, pe termen lung, aceasta ar putea deveni una dintre cele mai importante surse de energie curată pentru omenire. Unele națiuni au colaborat în cadrul Convenției ONU privind dreptul mării pentru a ajunge la acorduri pentru momentul în care va fi în sfârșit timpul să se apeleze la energia subterană a Pământului.

#comoara #descoperire #oceane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.