Norvegia a anunțat un nou pachet de ajutor financiar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va fi folosit pentru restaurarea infrastructurii energetice, construirea unui pod și sprijinirea populației civile. Anunțul a fost făcut de ministrul norvegian de externe, Espen Barth, în cadrul unei conferințe comune cu omologul său ucrainean, Andrei Sibiha, conform RBC Ucraina.

Jumătate din pachet, respectiv 200 de milioane de dolari, va fi alocată imediat pentru sprijinirea infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv pentru achiziționarea de echipamente și repararea instalațiilor avariate, pentru a restabili rapid alimentarea cu energie electrică.

„Înțelegem bine că este important nu doar să avem inimi calde, ci și cămine calde”, a subliniat ministrul norvegian Barth.

Celelalte 200 de milioane de dolari vor fi alocate construcției unui pod în Ucraina. Fondurile fac parte din finanțarea UE și sunt menite să simbolizeze solidaritatea cu Ucraina și angajamentul față de obiectivele comune.

„De asemenea, confirm că vom oferi asistență populației civile”, a adăugat Barth.

Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiha, a precizat că în decembrie anul trecut parlamentul norvegian a aprobat un ajutor de 8,3 miliarde de dolari pentru Ucraina pentru 2026, menținând nivelul de finanțare din anul precedent. Norvegia este liderul inițiativei PURL, cu o contribuție totală de 850 de milioane de dolari. În doi ani, sprijinul Norvegiei pentru Ucraina a ajuns la aproape 17 miliarde de dolari.

Programul PURL (Lista priorităților de cerințe pentru Ucraina), lansat în iulie 2025, de Statele Unite împreună cu NATO, prevede furnizarea de arme americane Ucrainei în schimbul finanțării din partea partenerilor europeni, inclusiv Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Germania.

Primele transporturi de echipamente militare în cadrul programului PURL au ajuns în Ucraina în septembrie 2025, urmând ca alte livrări să fie realizate în perioada următoare. 21 de țări s-au alăturat deja inițiativei, iar Ucraina se aștepta să primească arme în valoare de aproximativ 5 miliarde de dolari din depozitele americane până la sfârșitul anului 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii decembrie, România s-a alăturat oficial programului, anunțând participarea sa financiară la mecanismul de sprijinire a apărării Ucrainei.

#atacuri rusești #infrastrucutra energetică #Norvegia #război Ucraina #sprijin financiar

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.