Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri, 14 ianuarie curent, că va fi declarată „stare de urgență” în sectorul energiei, pentru combaterea efectelor provocate de atacurile constante ale forțelor ruse asupra infrastructurii, scrie hotnews.ro.

„Consecințele atacurilor rusești, în actualele condiții meteorologice, sunt grave”, a spus Zelenski. „Va fi înființat un sediu permanent de coordonare pentru a aborda situația din orașul Kiev. Per total, va fi declarată stare de urgență pentru sectorul energetic al Ucrainei”, a declarat liderul ucrainean după o ședință privind situația din sector.

El a precizat că se lucrează „pentru a crește semnificativ volumul importurilor de energie electrică în Ucraina”.

„Echipele de reparații, companiile energetice, serviciile municipale și Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei continuă să lucreze non-stop pentru a restabili electricitatea și încălzirea. Multe probleme necesită o rezolvare urgentă”, a adăugat președintele ucrainean.

Ministrul energiei a fost desemnat să conducă eforturile de sprijinire a populației și a localităților în aceste condiții și să rezolve problemele practice.

Situație fără precedent în capitala Ucrainei, spune primarul

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat miercuri că situația rămâne „foarte dificilă” în capitală, unde aproximativ 400 de clădiri, cu mai multe etaje fiecare, încă nu au încălzire, potrivit The Kyiv Independent.

„Este prima oară în patru ani de război la scară largă când vedem o situație de o asemenea amploare”, a declarat edilul pe Telegram.

Forțele ruse au întețit atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii critice a Ucrainei în ultimele zile, lăsând oameni fără energie electrică și încălzire, la temperaturi de sub zero grade.

Șeful Ukrenergo, Vitaliy Zaicenko, a declarat marți pentru Kyiv Independent că forțele ruse încearcă să deconecteze capitala de la rețeaua electrică și să îi forțeze pe oameni să fugă din oraș. Aproximativ 70% din Kiev a rămas fără electicitate, a spus oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #sectorul energetic #stare de urgenta #Ucraina

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.