Oamenii de cultură și instituțiile cu realizări remarcabile în 2025 au fost premiați la Gala organizată de Ministerul Culturii, de Ziua Națională a Culturii. Evenimentul a reunit artiști și specialiști din domeniu, evidențiind contribuțiile la promovarea culturii naționale, scrie IPN.

Premiile au fost oferite în semn de recunoaștere atât a realizărilor din anul trecut, cât și a activității îndelungate dedicate artei și patrimoniului. Ediția actuală a fost marcată de instituirea a patru distincții: „Dumitru Blajinu”, „Ion Casian Suruceanu”, „Alexander Bernardazzi”, „Alexandru Plămădeală”.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a remarcat importanța efortului depus de artiști și lucrătorii din domeniu.

„Mulțumesc pentru munca depusă, pentru responsabilitate și multă pasiune. Cultura se construiește în timp, cu efort constant, iar contribuția fiecăruia dintre dumneavoastră este extrem de importantă. Felicit toți premiații din această seară”, a menționat ministrul Jardan.

Președinta Maia Sandu a subliniat că în această zi se onorează ceea ce unește societatea dincolo de vremuri și provocări, amintind că, dintotdeauna, cultura a fost leagănul care a unit societatea.

„Am reușit să ne păstrăm limba română și cultura în ciuda furtunilor geopolitice. Îi felicit azi nu doar pe cei care vor urca pe această scenă, ci pe toți cei care mențin aprinsă flacăra creativității, inclusiv în cele mai îndepărtate regiuni ale Moldovei”, a menționat șefa statului.

În domeniul artei teatrale, Premiul „Valeriu Cupcea” a fost conferit actorilor Alexandru Pleșca, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, și Ala Menșicov, de la Teatrul Național „Eugene Ionesco”, pentru contribuția la promovarea teatrului. Premiile pentru întreaga activitate au fost decernate maestrului perucher Nicolae Ponomarenco și publicistei Eugenia David, recunoscută pentru promovarea literaturii și traducerilor.

În muzică și literatură, acordeonistul Pavel Efremov a primit Premiul „Gavriil Musicescu”, iar poeta și prozatoarea Monica Laura Vakulovski a fost distinsă cu Premiul „Constantin Stere”.

Dansul a fost recompensat prin Premiul „Vladimir Curbet” acordat artistului-maestru Dumitru Bălțătescu.

În domeniul patrimoniului și muzeografiei, doctorul în istorie Sergiu Matveev a fost premiat cu „Ștefan Ciobanu”, lutierul Pavel Talpalaru a primit Premiul „Dumitru Blajinu”, iar profesorul universitar Sergiu Musteață a luat distincția „Ion Casian Suruceanu”. Mariana Șlapac s-a ales cu Premiul „Alexander Bernardazzi”.

Premiul „Alexandru Plămădeală” pentru sculptură i-a fost acordat lui Ion Zderciuc, precum și Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, iar Cezara Kolesnik a primit Premiul „Mihail Grecu” în domeniul artelor plastice. Debutul în domeniul artelor vizuale a fost recunoscut prin Premiul „Valentina Rusu-Ciobanu”, acordat Zinaidei Căpățînă și lui Eugen Gorean.

În domeniul biblioteconomic și mass-media, Premiul „Ion Madan” a fost oferit Ludmilei Costin și Nadejdei Pădure, iar Ana-Maria Vasilache-Verdeș a primit Premiul „Gheorghe Cincilei”. Premiul „George Enescu” în domeniul compoziției muzicale a fost acordat lui Vlad Burlea.

La cinematografie, actorul și regizorul Igor Caras a fost distins cu Premiul „Emil Loteanu”, iar Premiul „Veniamin Apostol” pentru educație artistică a fost oferit regizorului și profesorului Mihai Fusu. Managementul cultural a fost recunoscut prin premiile acordate Rodicăi Pănășescu și Jannei Pașalî.

Premii speciale au fost oferite pentru proiecte culturale de impact, inclusiv Grupului de lucru pentru promovarea elementului „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzică tradițională”, pentru includerea acestuia în Lista UNESCO, precum și unor proiecte și inițiative culturale: Dmitri Lecarțev, Roman Burlaca cu proiectul „Născut în Moldova”, Alex Calancea („VOIEVOD”), Oleg Organ („Rama Albastră”), GAL „Lunca Prutului de Jos”, Viorica Cerbușcă de la ARTCOR, Fundația Moldcell și AO Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Vorniceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Culturii #premii

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.