Un grav accident feroviar s-a produs duminică în sudul Spaniei, unde un tren de mare viteză a deraiat și s-a izbit de un alt tren care circula din sens opus. În urma impactului, al doilea tren a fost scos de pe șine și s-a răsturnat pe un terasament. Potrivit poliției, cel puțin 21 de persoane și-au pierdut viața, relatează Reuters.

Tragedia a avut loc în apropiere de localitatea Adamuz, în provincia Cordoba, la circa 360 de kilometri sud de Madrid.

Autoritățile anunță că 75 de persoane au fost transportate la spital, dintre care 15 se află în stare gravă. Șeful guvernului regional al Andaluzia, Juanma Moreno, a avertizat luni dimineață că bilanțul victimelor ar putea crește. „Accidentul a fost extrem de grav… probabil vom mai descoperi victime”, a declarat acesta, precizând că este nevoie de utilaje grele pentru degajarea resturilor metalice.

Potrivit ziarului El País, printre victime se numără și conductorul în vârstă de 27 de ani al trenului care circula pe ruta Madrid–Huelva, trenul lovit în coliziune.

În cele două garnituri se aflau aproximativ 400 de pasageri, majoritatea cetățeni spanioli care se deplasau spre sau dinspre Madrid după weekend. Numărul turiștilor aflați la bord rămâne neclar, ianuarie nefiind o perioadă de vârf pentru vacanțe.

Al doilea tren, care se îndrepta spre Huelva și era operat de compania de stat Renfe, circula cu aproximativ 200 km/h în clipa coliziunii, potrivit El País. Viteza primului tren în momentul deraierii nu este cunoscută.

Cauza accidentului nu a fost stabilită deocamdată. Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a declarat într-o conferință de presă susținută la gara Atocha din Madrid că este „foarte neobișnuit” ca o deraiere să aibă loc pe o porțiune dreaptă de cale ferată, menționând că segmentul respectiv fusese renovat în luna mai.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accident #Spania #trenuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.