Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a informat că, la această etapă, nu există date oficiale privind prezența cetățenilor moldoveni printre persoanele decedate sau rănite în urma accidentului feroviar produs în Spania, în localitatea Adamuz. Potrivit MAE, autoritățile spaniole nu au transmis până în prezent informații care să indice implicarea cetățenilor Republicii Moldova în acest incident.

Accidentul feroviar a avut loc duminică, 18 ianuarie, în sudul Spaniei, unde două trenuri s-au ciocnit după ce unul dintre ele a deraiat. Conform informațiilor disponibile, un tren de mare viteză a ieșit de pe șine și s-a izbit de un alt tren care circula din sens opus. În urma impactului, al doilea tren a fost scos de pe linia ferată și s-a răsturnat pe un terasament.

Autoritățile spaniole au anunțat că accidentul s-a soldat cu pierderi de vieți omenești și numeroase victime. Potrivit poliției, cel puțin 39 de persoane și-au pierdut viața în urma coliziunii dintre cele două trenuri.

Operațiunile de intervenție și evaluare a situației au fost declanșate imediat după producerea accidentului. Cazul este monitorizat de Ambasada Republicii Moldova în Regatul Spaniei, care menține legătura cu autoritățile locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Accident feroviar grav în sudul Spaniei: cel puțin 21 de morți după ciocnirea a două trenuri

(UPDATE, 12:10)

MAE de la Chișinău anunță că „potrivit informațiilor furnizate de autoritățile spaniole, în ceea ce privește victimele identificate, la această etapă nu există dovezi care să indice prezența cetățenilor Republicii Moldova printre victimele accidentului”.

#accident feroviar #Chsinau #MAE #Spania #tragedie #victime

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.