În primul său an la Casa Albă, președintele Donald Trump a sfidat constant normele politice și a testat limitele mecanismelor instituționale de control și echilibru.

De la capturarea liderului Venezuelei și ordonarea expulzărilor în masă a imigranților, la transformarea unor agenții guvernamentale odată independente în instrumente de aprobare și până la demolarea aripii estice a Casei Albe pentru construirea unei săli de bal, Trump a pus în practică idei care altădată păreau neverosimile sau fanteziste.

Cu toate acestea, nu toate planurile sale au fost realizate, notează The Associated Press, indicând limitele cu care s-a confruntat administrația sa.

Air Force One: Trump va folosi un Boeing 747 de lux, donat de Qatar, modernizat în Texas pentru aproximativ 400 de milioane de dolari, finalizarea fiind așteptată după încheierea mandatului.

Groenlanda și Canada: Trump a reînnoit ideea anexării Groenlandei și a discutat despre transformarea Canadei în „al 51-lea stat”, dar ambele proiecte au fost respinse de guvernele respective.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiecte interne: Redeschiderea Alcatraz pentru imigranți, construirea unei săli de bal uriașe la Casa Albă și lansarea unui „card de aur” pentru rezidență și cetățenie, precum și extinderea perioadei ipotecare la 50 de ani.

Politică externă: Amenințări și posibile intervenții în Columbia, Mexic și Iran, reducerea influenței Chinei asupra Canalului Panama și comentarii despre slăbiciunea Cubei după căderea lui Maduro.

Măsuri controversate: Reintroducerea Departamentului de Război, schimbarea regulilor NFL, vaccinuri reduse pentru copii și sisteme antirachetă spațiale (Domul de Aur).

Cultură și divertisment: Lansarea „Rush Hour 4” la cererea sa și alte inițiative excentrice, cum ar fi anchetarea utilizării autopenului de către predecesorul său și planuri pentru transformarea Fâșiei Gaza într-o stațiune.

Unele proiecte rămân în stadiu de concept sau sunt contestate legal, iar altele s-ar putea materializa doar după terminarea mandatului său, în 2029.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.