Apar noi detalii în cazul crimei care a zguduit recent localitatea Cenei din România, unde un elev de 15 ani a fost ucis, iar trei minori sunt vizați de ancheta autorităților. Cei doi adolescenți de 15 ani, arestați preventiv pentru 30 de zile, au depus prin intermediul avocaților o contestație împotriva măsurii, urmând ca aceasta să fie analizată de instanță în zilele următoare.

Presa română transmite că din rândul anchetatorilor susțin că moartea băiatului de 15 ani a fost provocată de mai multe lovituri aplicate cu o toporișcă în zona capului, în timp ce leziunile produse cu un cuțit ar fi fost superficiale. Cel de-al treilea suspect, un adolescent în vârstă de 13 ani, a fost dus după audieri la o clinică de neuropsihiatrie infantilă, întrucât manifesta o stare accentuată de agitație. Deși medicii au decis internarea, mama acestuia a solicitat externarea pe propria semnătură. Minorul de 13 ani este cercetat în stare de libertate, întrucât legislația română prevede că persoanele sub 14 ani nu răspund penal.

Între timp, trupul neînsuflețit al victimei a fost depus la capela din satul Cenei, unde apropiații își pot lua rămas-bun. Înmormântarea este programată pentru ziua 24 ianuarie. Pe fondul acestui caz, a fost lansată o petiție online care solicită modificarea Codului Penal în situațiile de omor comis cu discernământ de către minori. Inițiatorii cer ca și copiii sub 14 ani să poată fi trași la răspundere penală în astfel de cazuri. Până în prezent, petiția a strâns aproape 7.000 de semnături.

Toți cei trei minori implicați urmează să fie supuși unei expertize psihiatrice. Potrivit unor surse din anchetă, mobilul crimei ar fi fost invidia. Cei doi adolescenți de 15 ani au fost transportați la Institutul de Medicină Legală din Timișoara pentru expertiză medico-legală psihiatrică.

„Procedura de evaluare a minorilor care au comis fapte penale se face raportat la art. 113 din Codul Penal. În asemenea cazuri foarte grave de omor, expertiza medico-legală psihiatrică se face obligatoriu”, a explicat dr. Maria Coani, medic primar de medicină legală.

Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Timișoara au anunțat că vor interveni în comunitate și în unitatea de învățământ din localitate.

„Intervenim pe două planuri pentru a desfășura activități de prevenție și pentru a-i consilia. În mod cert este o situație neplăcută și o stare de temere în rândul copiilor”, a declarat Smaranda Marcu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Timișoara.

Conform publicației, adolescentul de 13 ani le-ar fi spus anchetatorilor că el și ceilalți doi băieți îl invidiau pe victimă pentru bunurile pe care le avea, precum o trotinetă electrică sau un ATV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa Antena 3 CNN susțin că, în urma analizelor, s-a stabilit că minorul de 13 ani se afla sub influența substanțelor interzise la momentul comiterii faptei, în timp ce cei doi adolescenți de 15 ani ar fi avut discernământ. Autoritățile locale au anunțat că au fost luate măsuri pentru calmarea situației în comunitatea din Cenei, afectată profund de această tragedie.

Anchetă în România: un adolescent de 15 ani a fost omorât și îngropat în curtea unei case

Ancheta crimei de la Cenei: minorii implicați și măsurile autorităților de protecție

#adolescenti #Cenei #crima #Romania #victime

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.