Un nou studiu arată că persoanele care înregistrează creșteri bruște ale glicemiei în primele două ore după masă au un risc cu 69% mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Cercetarea evidențiază legătura dintre diabet, modul în care organismul gestionează zahărul și apariția demenței, transmite adevărul.ro.
Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie, au analizat date genetice de la 357.883 de persoane, folosind o metodă numită Randomizare Mendeliană (Mendelian Randomization –MR). Aceasta permite identificarea efectelor genetice asupra nivelului zahărului postprandial, eliminând influența factorilor de mediu sau a altor afecțiuni.
„Această descoperire ar putea ajuta la conturarea viitoarelor strategii de prevenție, subliniind importanța gestionării zahărului din sânge nu doar per ansamblu, ci în mod specific după mese”, a declarat epidemiologul Andrew Mason, potrivit sciencealert.
Analiza a arătat că predispoziția genetică pentru vârfurile de zahăr postprandial (2hPG) este asociată cu un risc crescut de Alzheimer.
În schimb, cercetătorii nu au găsit nicio legătură între nivelurile normale de glucoză, insulină sau rezistența la insulină și demență. Scanările cerebrale efectuate pe un subset de participanți nu au arătat modificări semnificative în dimensiunea creierului sau a hipocampului, sau leziuni ale substanței albe.
„Se pare că există mecanisme mai subtile care leagă creșterea bruscă a glicemiei de Alzheimer”, notează autorii studiului.
Cercetătorii avertizează însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Studiul nu a putut fi replicat într-un alt set de date genetice mai vechi, de 111.326 de persoane.
Potrivit echipei, diferențele pot fi cauzate de modul în care au fost selectați participanții, dar și de caracteristicile populației studiate, care a fost mai sănătoasă, cu un statut socio-economic mai ridicat și formată exclusiv din persoane de origine albă britanică.
„Trebuie mai întâi să reproducem aceste rezultate în alte populații și în alte ancestrii pentru a confirma legătura și a înțelege mai bine biologia de bază. Dacă este validat, studiul ar putea deschide calea către noi abordări pentru reducerea riscului de demență la persoanele cu diabet.”, a precizat Vicky Garfield, epidemiolog.
Cercetătorii subliniază că nu se știe încă exact de ce vârfurile de zahăr după masă cresc riscul de Alzheimer. Este posibil ca ele să cauzeze inflamație sau stres în celulele creierului, iar identificarea acestor mecanisme ar putea, în viitor, să conducă la tratamente sau strategii de prevenție pentru demență.
