Condițiile meteorologice severe din 27 ianuarie 2026, marcate de polei și depuneri masive de ghețuș, au afectat funcționarea rețelelor de distribuție a energiei electrice în mai multe regiuni ale țării. Operatorii de sistem raportează avarii extinse și mii de consumatori rămași fără energie electrică.

ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, care gestionează zona Centru-Sud, a anunțat la ora 06:45 că 12 localități sunt parțial afectate, cu un total de 4 457 de utilizatori și 363 de avize de deranjament înregistrate. Cei mai mulți consumatori afectați — 3 428 — sunt din raionul Criuleni, în localitățile Molovata, Riscova, Ohrincea, Stetcani, Oxentea, Miclesti, Bolohan și Marcauti.

La rândul său, operatorul SA „RED-Nord” a comunicat încă de la ora 05:00 despre deconectări neprogramate cu durata mai mare de trei minute, care au afectat 16 408 utilizatori din zona de nord a țării. Dintre aceștia, 9 181 de consumatori sunt fără curent încă din seara zilei de 26 ianuarie, între orele 18:00–20:00. Avariile au fost provocate în principal de depuneri de chiciură și de arbori căzuți peste linii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre cele mai grave incidente se numără rupturi de conductoare și traverse îndoite pe linia electrică aeriană de 10 kV din satul Unchitești, raionul Florești. În raionul Șoldănești, în satele Cotiujeni, Cușelauca și Cușelovca, 15 stâlpi au fost doborâți, fiind înregistrate și căderi de conductoare. În alte zone, copacii căzuți au impus deconectarea liniilor pentru securizarea perimetrului, iar un echipament din rețea a fost avariat.

Probleme au fost raportate și în rețelele electrice de transport gestionate de ÎS „Moldelectrica”. Pe 26 ianuarie, la ora 21:25, în urma avariilor provocate de condițiile meteo extreme și solicitările mecanice asupra conductoarelor, au fost deconectate mai multe fidere de 10 kV din zonele Nord, Nord-Vest și Centru, precum și unele linii electrice aeriene de 110 kV, inclusiv legături din zona Dubăsari.

Echipele de intervenție lucrează în teren pentru localizarea și remedierea defecțiunilor, însă autoritățile avertizează că intervențiile sunt îngreunate de condițiile meteo nefavorabile și de accesul dificil în unele localități.

#beznă #energie electrica #polei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.