Suma impozitului pe imobil este așteptată să crească, după ce autoritățile au finalizat evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile la nivel național. Nadejda Josanu, șefa direcției evaluare a bunurilor imobile din cadrul Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, a declarat pentru BANI.MD că valoarea de referință stabilită în urma reevaluării va fi utilizată la calcularea impozitului pe imobil.

Potrivit acesteia, în urma consultărilor cu autoritățile publice locale, s-a discutat impactul majorării valorii imobilelor asupra populației.

„Cotele de impozitare vor fi stabilite individual la nivelul fiecărei localități, în funcție de situația economică, pentru a nu afecta populația. Impozitul va porni de la cota minimă de 0,05%, valabilă în prezent”, a explicat Josanu.

În urma procesului de evaluare și reevaluare, valoarea imobilelor a crescut, ceea ce înseamnă automat și majorarea sumei impozitului, chiar dacă procentul rămâne neschimbat.

! De exemplu, în Chișinău, unde cota impozitului pe imobil este de 0,1%, un imobil evaluat anterior la circa 500 de mii de lei ajunge, după reevaluare, la aproximativ un milion de lei, ceea ce dublează și impozitul achitat anual.

Între timp, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, împreună cu Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, a anunțat lansarea consultărilor publice pentru verificarea rezultatelor preliminare ale evaluării.

Perioada de consultări este stabilită între 26 ianuarie și 30 aprilie 2026 (90 de zile). În cadrul acestui proces au fost evaluate și reevaluate aproximativ 6 milioane de bunuri imobile și este este prima actualizare majoră a valorilor cadastrale după perioada 2004–2011.

Totodată, instituția spune că au fost aplicate 8 modele moderne de evaluare, conform practicilor internaționale, au fost incluse, pentru prima dată, casele din mediul rural și terenurile agricole, iar apartamentele, casele urbane, garajele și imobilele comerciale și industriale au fost reevaluate.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să verifice datele bunurilor imobile, să semnaleze eventualele neconcordanțe și, dacă este cazul, să depună contestații online prin platforma oficială. Verificarea valorii se poate face pe portalul geodata.gov.md, în modulul dedicat evaluării și reevaluării bunurilor imobile, prin introducerea numărului cadastral.

#imobil #scumpiri #taxe

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.