Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, va prezenta joi, 29 ianuarie, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles, o propunere care vizează interzicerea intrării în spațiul Schengen a persoanelor care au servit în armata rusă și au participat la operațiuni militare în Ucraina, transmite Politico.

„Consiliul analizează o nouă propunere din partea Estoniei, care vizează împiedicarea personalului militar rus care a participat la luptele din Ucraina să intre în Uniunea Europeană. Există îngrijorarea că, după realizarea păcii în Ucraina, mii de soldați experimentați, mulți cu cazier judiciar, ar putea ajunge în UE”, a declarat publicația, citând un diplomat estonian.

Diplomatul a menționat că aproximativ un milion, sau cel puțin sute de mii de bărbați, au luptat sau continuă să lupte în Ucraina, și a subliniat că, odată întorși, mulți dintre aceștia ar putea contribui la creșterea criminalității, fiind anterior ispășiți pentru condamnări și amnistiați pentru participarea la război.

Oficialii estonieni au mai atras atenția că, după începerea conflictului ruso-ucrainean, numărul vizelor turistice acordate rușilor a scăzut inițial, dar a crescut în 2025 la aproximativ 500.000, majoritatea emise de Franța, Italia, Grecia și Spania. Estonia consideră că, pe lângă aspectul moral, aceasta reprezintă și o problemă de securitate.

„Dacă mii de foști soldați ruși care au luptat în Ucraina și au experiență în omucideri, manipularea armelor și explozibililor ajung printre turiștii ruși din zona Schengen, acest lucru va reprezenta o amenințare directă pentru țările europene”, a explicat ministrul de externe, Tsahkna.

„Suntem obligați să protejăm securitatea cetățenilor și a societății noastre. Personalul militar cu experiență în luptă, inclusiv cei cu opinii antieuropene trimiși pe front din închisoare, nu au ce căuta într-o Europă liberă”, a adăugat ministrul estonian.

Oficialii au mai precizat că interdicția de vize ar trebui să fie preventivă și să descurajeze participarea rușilor la război, având în vedere că actualul Cod Schengen nu impune solicitantului să declare serviciul militar sau implicarea în operațiuni militare în Ucraina. Estonia a introdus deja o interdicție pentru 261 de cetățeni ruși care au luptat în Ucraina, iar extinderea măsurilor necesită modificarea reglementărilor UE privind vizele, în consultare cu Comisia Europeană și Consiliul UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, UE a aprobat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include restricții privind circulația diplomaților ruși în UE, cu o perioadă de tranziție de trei luni.

#Estonia #militari ruși #război Ucraina #Spațiul Schengen

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.