Rețeaua rusă de dezinformare a lansat, pentru prima dată după alegerile pierdute, o campanie de amploare îndreptată împotriva Republicii Moldova. Analiștii Disinfo.md au identificat elemente care indică pregătirea unei operațiuni informaționale de amploare. Acestea ar avea drept obiectiv amplificarea stării de anxietate în rândul populației, subminarea încrederii în instituțiile statului și prezentarea Moldovei drept un actor „nesigur” în regiune.

Potrivit sursei citate, nu este vorba despre apariția unor fapte sau dovezi noi, ci despre relansarea unor afirmații mai vechi, apărute anterior pe diverse platforme internaționale și în mediul mediatic, care sunt readuse în actualitate și prezentate drept date recente și urgente.

Narațiunea promovată susține că Republica Moldova ar fi un presupus hub sau coridor de tranzit pentru armament occidental deturnat din Ucraina, utilizând infrastructura sa de transport.

Sincronizare în loc de coincidență

Un element-cheie al actualei activități îl reprezintă sincronizarea strictă în timp a publicațiilor. Aceleași teze au apărut aproape simultan pe rețele de canale Telegram orientate către audiențe diferite: românofone, rusofone și regionale.

O asemenea coordonare nu este caracteristică unei distribuiri organice a informației și indică un management centralizat al agendei. Este utilizată o schemă tipică pentru astfel de operațiuni: mai întâi narațiunea este lansată prin platforme cu audiență externă sau regională, după care este rapid multiplicată în interiorul țării.

Acuzații vechi, ambalate ca noi

Din punct de vedere al conținutului, campania nu aduce elemente substanțial noi. La baza ei stau acuzații mai vechi privind presupusa pierdere a controlului asupra infrastructurii, riscurile de tranzit și existența unor „zone gri” de securitate. Rețeaua de dezinformare le prezintă drept afirmații „evidente, care nu necesită dovezi”. În spatele acestor mesaje se află Iulia Jdanova, diplomat rus la OSCE, care la nivel european promovează narațiuni alarmiste, inclusiv afirmații potrivit cărora UE ar putea „provoca un nou război”.

Sursa citată scrie că, Jdanova nu furnizează fapte verificabile, ci detalii pseudo-tehnice care sunt ulterior preluate de propaganda de stat rusă și de rețelele de dezinformare. În cazul Republicii Moldova, acestea sunt utilizate nu pentru a demonstra o acuzație concretă, ci pentru a crea o percepție difuză că Moldova ar fi „nesigură și lipsită de fiabilitate” ca partener regional.

Într-un context mai larg, Kremlinul urmărește delegitimarea cooperării Republicii Moldova cu UE, Ucraina și România, deplasând accentul dezbaterii publice de la reforme și dezvoltare către frică și amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este relevant faptul că falsul a apărut inițial pe site-ul RIA Novosti, după care a fost preluat de platformele rețelei „Pravda”. Ulterior, conținutul a fost distribuit pe platforma X (Twitter), unde a fost amplificat rapid de conturi false. Abia după această etapă narațiunea a ajuns în canale Telegram din Republica Moldova asociate rețelei ruse de dezinformare și influență, precum Sputnik, „Mașina de tocat (Myasorubka)”, „Gagauzskaia Respublika” și altele.

#alegeri #Moldova #retea de dezinformare #Rusia

O moldoveancă în vârstă de 65 de ani, care deține și cetățenia Rusiei, a fost condamnată la 14 ani de închisoare de un tribunal din regiunea Krasnodar, fiind acuzată de înaltă trădare. Femeia ar fi fotografiat un obiectiv militar rus și ar fi transmis imaginile unui reprezentant al Serviciilor de Informații și Securitate din Republica Moldova, potrivit anchetatorilor ruși.

Potrivit presei, fotografiile au fost realizate în februarie 2026, în timp ce femeia se afla la tratament într-un sanatoriu din orașul Anapa, în sudul Rusiei. Aceasta ar fi fotografiat o instalație a Ministerului rus al Apărării și ar fi trimis imaginile printr-o aplicație de mesagerie unui reprezentant al contrainformațiilor moldovenești.

Procuratura din regiunea Krasnodar susține că informațiile transmise serviciilor moldovenești ar fi putut ajunge la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și ar fi putut fi folosite împotriva Forțelor Armate ale Rusiei. De asemenea, anchetatorii ruși afirmă că serviciile de informații ale Republicii Moldova ar acționa în interesul Ucrainei.

Femeia, identificată de publicația Mediazona drept Natalia Slanovskaia, este originară din Moscova și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Tribunalul Regional Krasnodar a găsit-o vinovată de înaltă trădare și a condamnat-o la 14 ani de detenție într-o colonie penală.

Potrivit Mediazona, înainte de deschiderea dosarului penal, femeia a fost reținută administrativ de două ori, în baza unor acuzații de huliganism minor. La 18 mai 2026, un tribunal din Moscova i-a aplicat o pedeapsă cu arest administrativ, iar la 1 iunie a primit încă 15 zile de arest în baza aceleiași acuzații. Ulterior, împotriva acesteia ar fi fost inițiat dosarul penal pentru înaltă trădare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău anunță că se află în contact cu Ambasada Republicii Moldova la Moscova pentru clarificarea circumstanțelor cazului. Misiunea diplomatică a solicitat autorităților ruse informații oficiale despre situația femeii, însă nu a primit, deocamdată, un răspuns.

Potrivit MAE, infracțiunea de trădare de patrie, prevăzută la articolul 275 din Codul penal al Federației Ruse, poate fi imputată exclusiv cetățenilor ruși. În acest context, există posibilitatea ca autoritățile ruse să nu ofere informații Ambasadei Republicii Moldova, întrucât femeia ar fi fost reținută și cercetată în calitate de cetățean rus.

Instituția precizează că monitorizează în continuare situația și depune eforturi pentru a obține informații suplimentare și a clarifica posibilitățile de acordare a asistenței consulare.