Ancheta relevă că numeroase mărci cunoscute, precum Heinz Beanz (Kraft) sau Philadelphia (Mondelēz), folosesc plastic produs de divizia petrochimică a companiei petroliere Saudi Aramco, unul dintre cei mai mari poluatori corporativi la nivel global.

Saudi Aramco, companie de stat a Arabiei Saudite, este responsabilă pentru peste 70 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră până în 2023 și se opune reducerii producției de plastic în cadrul tratatului ONU privind poluarea cu plastic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin filiala sa Sabic, Aramco furnizează materiale plastice promovate drept „circulare” sau „prietenoase cu mediul”, deși acestea rămân aproape integral bazate pe combustibili fosili.

Experții independenți califică această strategie drept un caz clasic de greenwashing.

Plastic sustenabil și reciclarea chimică prin piroliză

Pentru a susține conceptul de plastic sustenabil, industria petrochimică promovează piroliza, o formă de reciclare chimică extrem de intensivă energetic. Procesul transformă deșeurile din plastic în ulei de piroliză, care nu poate depăși 5% din materia primă totală fără a deteriora instalațiile industriale.

„Întregul proces este etichetat drept reciclare, deși utilizarea combustibililor fosili crește”, a explicat Helmut Maurer, fost expert principal al Comisiei Europene.

Trucurile contabile legale

Industria se bazează pe metode contabile controversate pentru a raporta rate ridicate de reciclare. Contabilitatea prin „balanță de masă” permite certificarea unor loturi de plastic drept „100% reciclate”, chiar dacă materialul reciclat nu se regăsește fizic în produsul final.

În plus, metoda „emisiilor evitate” scade din bilanț emisiile ipotetice care ar fi rezultat din incinerarea deșeurilor. Evaluările Sabic indică faptul că procesul complet de reciclare chimică generează cu 6–8% mai multe emisii decât producția de plastic virgin, dacă nu sunt incluse aceste reduceri teoretice.

Schimbările legislative europene

Sub presiunea intensă a lobby-ului industrial, Uniunea Europeană urmează să legalizeze aceste practici începând cu 2026, iar Marea Britanie va aplica reglementări similare din 2027.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, pe fondul scăderii cererii de combustibili fosili, plasticul va deveni una dintre principalele surse de profit pentru marile companii petroliere, amplificând riscurile pentru climă și mediu.

Mărcile care utilizează ambalaje din plastic, de la Heinz Beanz al Kraft până la Philadelphia al Mondelēz, folosesc materiale fabricate de divizia de producție a plasticului a companiei petroliere Saudi Aramco.

Holdingul de stat saudit se opune reducerilor de producție prevăzute în tratatul ONU privind plasticul și este cel mai mare emitent corporativ de gaze cu efect de seră din lume (peste 70 de milioane de tone până în 2023).

Pentru a promova așa-numitul plastic durabil, industria petrochimică promovează piroliza, cel mai comun tip de reciclare chimică. Acest proces cu consum ridicat de energie și carbon transformă deșeurile din plastic în materie primă reciclată: uleiul de piroliză. Cu toate acestea, acest compus periculos poate reprezenta cel mult 5 % din totalul materiei prime și trebuie diluat cu 95 % nafta virgină, un derivat al petrolului, pentru a evita deteriorarea instalațiilor de cracare cu abur care transformă materia primă în plastic nou.

#ONU #plastic

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.