Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul va fi absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Proiectul de hotărâre în acest sens a fost aprobat astăzi, 4 februarie, de Guvern.

„Astăzi, Universitatea din Cahul are doar 385 de studenți la licență cu frecvență. În total, în universitate își fac studiile ușor peste 1000 de studenți, de aceea comunitatea academică este destul de mică. Sunt doar 48 de cadre didactice de bază care activează și în general, Cahul ca și întreaga țară se va confrunta cu o provocare demografică majoră, ne așteptăm la o reducere a numărului de elevi de până la 25% până în anul 2035”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Ministrul a mai adăugat că decizia de a absorbi Universitatea din Cahul a fost luată deoarece Universitatea Tehnică a Moldovei are o capacitate mult mai mare și un buget de peste 25 de milioane de euro, fiind astfel capabilă să susțină comunitatea din Cahul pe termen lung.

„Sediul universității rămâne la Cahul, centrul universitar va fi constituit în cadrul UTM-ului cu sediul la Cahul și se va numi Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, va avea o autonomie largă în cadrul Universității Tehnice, va avea un buget propriu, va avea o identitate separată, iar procesul academic va fi la Cahul”, a spus Perciun.

Întreaga comunitate academică va fi reprezentată în cadrul senatului reunit, iar cei din Cahul vor avea cel puțin zece locuri în senatul Universității Tehnice a Moldovei.

„Aproximativ 10 la sută din numărul total al senatorilor va fi reprezentată de cei din Cahul”, a mai spus Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, după ce Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a făcut inițiativa publică, aceasta a stârnit critici din partea mediului academic, organizațiilor studențești și a unor actori politici. De asemenea, cadrele didactice au spus că decizia de integrare a universității din Cahul în UTM a fost luată fără un dialog constructiv cu comunitatea universitară.

Studenții la rândul lor au avertizat că măsura ar putea afecta dezvoltarea educațională a regiunii, autonomia și identitatea instituției. Criticii au atras atenția și asupra deciziei de a permite rectorului actual al UTM să ocupe un al treilea mandat, considerând că acest lucru ridică semne de întrebare privind transparența și echilibrul conducerii academice.

În replică, MEC a explicat că universitatea din Cahul se confruntă cu probleme legate de infrastructură, laboratoare slab dotate și cadre didactice îmbătrânite, în contextul declinului demografic și al exodului tinerilor. Ministrul Perciun a dat asigurări că reforma va permite concentrarea resurselor financiare, modernizarea infrastructurii și adaptarea programelor academice la cerințele actuale ale pieței muncii, potrivit sursei citate.

#comasare #ministerul educatiei #Universitatea din Cahul #UTM

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.