Trei cetățeni moldoveni au fost depistați într-o fabrică ilegală de țigări descoperită de autoritățile italiene în localitatea Vigonza, provincia Padova. Unitatea clandestină era complet utilată și putea produce aproximativ două milioane de țigări pe zi, generând profituri de aproximativ 350.000 de euro pe zi. Spațiul industrial se întinde pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați.

Au fost confiscate 5,5 tone de țigări, 16 tone de tutun, 14 paleți cu materiale de ambalare, inclusiv pachete inscripționate cu logourile unor mărci cunoscute, precum Marlboro și L&M, dar și un autocamion utilizat pentru transportul produselor.

Cei trei moldoveni sunt cercetați pentru contrabandă cu produse din tutun și contrafacerea mărcilor, beneficiind de prezumția de nevinovăție.

Ancheta mai arată că gruparea folosea dispozitive de bruiaj și detectoare de frecvență, menite să blocheze comunicațiile GSM și GPS și să depisteze eventuale echipamente de localizare instalate de forțele de ordine. Din acest motiv, operațiunea a necesitat o monitorizare de lungă durată, inclusiv cu drone, supraveghere video și filaje.

350.000 de euro profit pe zi, 120 de milioane pe an

Sumele obținute erau uriașe. Ancheta arată că profitul zilnic al rețelei ajungea la aproximativ 350.000 de euro. Într-un an, cifra de afaceri putea depăși 120 de milioane de euro. Prejudiciul adus bugetului statului italian și Uniunii Europene este estimat la circa 80 de milioane de euro, bani proveniți din accize și TVA neplătite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fabrica clandestina #Italia #moldoveni #Tigari

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.