Șeful diplomației americane Marco Rubio a declarat miercuri, 4 februarie curent, că orice acord în domeniul nuclear cu Rusia ar trebui să includă China, cu o zi înainte de expirarea tratatului New START între Moscova și Washington, relatează agerpres.ro.

„Președintele a declarat clar în trecut că pentru a ajunge la un control real al armamentelor în secolul al XXI-lea, este imposibil să acționăm fără a include China, din cauza arsenalului său considerabil și în plină expansiune”, le-a spus Rubio jurnaliștilor.

Rusia a dat asigurări miercuri că va acționa „responsabil”, în ajunul expirării tratatului de dezarmare nucleară New START între Rusia și SUA.

În cadrul unei conversații cu omologul său chinez Xi Jinping, Vladimir Putin „a subliniat că în această situație vom acționa în mod responsabil și cumpănit”, a declarat consilierul diplomatic al președintelui rus Iuri Ușakov, cu prilejul unui briefing pentru jurnaliști, între care și AFP.

„Rămânem deschiși la căutarea de căi pentru a negocia și a asigura stabilitatea strategică”, a subliniat totuși miercuri Iuri Ușakov.

Coaliția de ONG-uri ICAN (Campania internațională pentru abolirea armelor nucleare) a făcut apel miercuri la cele două țări să se angajeze public să respecte limitele prevăzute în tratatul New START „în timpul negocierii unui nou cadru”.

„Fără tratatul New START, riscul este real ca noua cursă a înarmărilor între SUA și Rusia să se accelereze – mai multe focoase, vectori de lansare și exerciții nucleare – și ca celelalte puteri nucleare să se simtă constrânse să urmeze ritmul”, a avertizat într-un comunicat Melissa Parke, directoare executivă a ICAN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #china #dezarmare nucleara #Marco Rubio

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.