Ploile sezoniere au transportat cantități mari de deșeuri din gropile ilegale de gunoi în râul Drina din Bosnia, unde acestea se acumulează în spatele barierelor unei hidrocentrale din Visegrad.

Utilajele de construcții lucrează non-stop pentru a îndepărta tonele de deșeuri, care includ sticle de plastic, bucăți de lemn, mobilier, butoaie ruginite, electrocasnice și chiar animale moarte. Unele dintre acestea sunt deșeuri medicale, avertizează activistul Dejan Furtula, care locuiește în apropiere și conduce grupul de mediu Eko Centar, citat de Euronews.

„Acesta este un exemplu clar al lipsei de voință politică și al inactivității tuturor instituțiilor relevante. Se întâlnesc an de an și fac promisiuni, dar, după cum putem vedea, aceste scene se repetă”, spune Furtula.

Deșeurile provin nu doar din Bosnia, ci și din Serbia și Muntenegru, prin afluenții râului Drina, iar problema culminează în lunile de iarnă, când râurile umflate le transportă mai eficient în aval. Vara, râurile sunt populare printre iubitorii de natură și plute, însă poluarea rămâne o amenințare pentru ecosistemul local.

Autoritățile celor trei țări s-au angajat să colaboreze pentru remedierea situației, iar o reuniune a miniștrilor mediului a avut loc la fața locului în 2019, însă soluțiile concrete întârzie să apară. Furtula recomandă măsuri precum cartografierea locurilor de depozitare ilegală și instalarea de camere și bariere pentru a preveni acumularea de gunoaie.

Problema ilustrează cum, la decenii după războaiele din fosta Iugoslavie, regiunea rămâne în urmă în privința protecției mediului, în ciuda obiectivului de aderare la Uniunea Europeană. În plus față de poluarea râurilor, orașele din Balcanii de Vest se confruntă cu niveluri ridicate de poluare a aerului, accentuând impactul ecologic și asupra sănătății populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipele de intervenție continuă lucrările de curățare și monitorizare a râului Drina, iar grupurile de mediu subliniază necesitatea unor măsuri eficiente și coordonate pentru protejarea ecosistemului și prevenirea unor viitoare catastrofe ecologice.

#Balcani #deseuri #poluare

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, susține că întrebările adresate unei judecătoare de către un membru al Comisiei de Vetting, în legătură cu o inimioară pusă la o postare publicată de un avocat pe rețelele sociale, au avut drept scop clarificarea relației dintre cei doi. Potrivit lui Caraman, discuțiile din cadrul interviului de evaluare au fost ulterior prezentate distorsionat în spațiul public.

„Cu referire la like-urile puse pe rețelele de socializare de către un judecător, discuțiile intenționat în mediul online au fost distorsionate. Am văzut integral acel interviu. Întrebările adresate de comisia de vetting vizau o pretinsă relație apropiată între acel judecător și avocatul la postarea căruia a pus inimioară”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Sergiu Caraman, relația dintre judecătoare și avocat este una de naș-fin. În acest context, întrebările adresate de membrul Comisiei de Vetting au urmărit să stabilească dacă apropierea dintre cei doi ar fi putut genera un eventual conflict de interese.

„Ulterior, relațiile lor au devenit și mai apropiate. E vorba despre o relație naș-fin. Prin întrebările adresate comisia voia să identifice dacă nu cumva acel avocat, venind în proces de judecată în fața acelui judecător, era o persoană apropiată judecătorului. Într-un final, judecătorul a promovat vetting-ul”, a punctat Sergiu Caraman.