Într-un interviu acordat unui post de televiziune rus, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Statele Unite nu mai sunt pregătite să implementeze propunerile privind Ucraina, convenite la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage, Alaska.

„Așadar, se pare că ni se spune că problema ucraineană trebuie rezolvată. Ei bine, la Anchorage, am acceptat propunerea Statelor Unite. Deci, dacă abordăm lucrurile așa, ca niște bărbați, ei au făcut propunerea, noi am acceptat-o, iar problema trebuie rezolvată. Indiferent ce spun în Ucraina sau în Europa, suntem perfect conștienți de rusofobia abjectă a majorității regimurilor din Uniunea Europeană, cu rare excepții. Poziția Statelor Unite era ceea ce conta pentru noi. Și astfel, acceptând propunerile lor, se pare că am îndeplinit sarcina de a rezolva problema ucraineană și de a ne îndrepta către o cooperare pe scară largă, reciproc avantajoasă”, a spus Lavrov.

Totuși, oficialul rus a subliniat că, în realitate, lucrurile merg diferit, iar SUA continuă să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

„În practică, contrariul este adevărat: se impun noi sancțiuni, iar războiul împotriva petrolierelor se poartă, după cum știți, în marea liberă, încălcând Convenția privind dreptul mării. Indiei și celorlalți parteneri ai noștri li se interzice să achiziționeze resurse energetice rusești ieftine și ușor disponibile”, a precizat ministrul.

Lavrov a mai afirmat că obiectivul Statelor Unite este dominarea economică globală și că, deși Rusia era pregătită să implementeze modificările convenite pentru Ucraina, americanii nu mai sunt dispuși să le respecte. Ministrul a adăugat că nu vede un viitor prosper în sfera economică în condițiile actualelor politici ale Washingtonului, transmite Meduza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că întâlnirea la nivel înalt dintre Putin și Trump a avut loc pe 15 august 2025, în Alaska, privind războiul declanșat de Kremlin în 2022 în Ucraina. În urma întrevederii, liderul de la Casa Albă a declarat că a purtat discuții pozitive cu omologul său rus.

#acuzatii #Alaska #Lavrov #război Ucraina #SUA

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.