Termoelectrica S.A. a depus astăzi, 9 februarie, o solicitare oficială de ajustare a prețului pentru energia electrică produsă, precum și a tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor în anul 2026.

Astfel, Termoelectrica solicită un preț la energia termică de 2180 de lei/Gcal, cu aproape 14% mai mic. În prezent, tariful este de 2.510 lei/Gcal.

La Bălți însă, energia termică s-ar putea scumăi. CET-Nord cere un tarif de 2359 lei/Gcal, cu 200 de lei mai mult, decât în prezent, când cetățenii chită 2 126 lei/Gcal.

”La data de 2 februarie 2026, întreprinderea a inițiat procedura de licitație pe platforma de tranzacționare a Bursei Române de Mărfuri, în vederea achiziției gazelor naturale. În cadrul acestei proceduri, a fost depusă o singură ofertă, care conținea un preț superior plafonului prevăzut la pct. 28 din Metodologia tarifară nr. 396/2019. În aceste condiții, desemnarea unui ofertant câştigător nu a fost posibilă, întrucât oferta depusă nu întrunea cerințele metodologiei aprobate. Ulterior, întreprinderea a inițiat o nouă procedură de achiziție, care, în prezent se află în desfășurare. În consecință, la momentul elaborării prezentei cereri, în lipsa unui furnizor contractat şi a unui preț final de achiziție confirmat, întreprinderea nu dispune de date certe privind costul gazelor naturale aferent perioadei aprilie-decembrie 2026”, se arată în solicitarea CET-Nord.

Astfel, pentru perioada prognozată aprilie – decembrie 2026, prețul gazelor naturale inclus în calculele prezentate a fost fundamentat prin raportare la nivelul prețului de ultimă opțiune aprobat de Agenție pentru perioade similare ale anului 2025, precizează furnizorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În următoarele zile ANRE urmează să examineze cererile furnizorilor și în ședință publică să aprobe noile tarife.

#energie termica #scumpiri #tarif

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.