Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o corecție determinată, în principal, de scăderea puterii de cumpărare a populației. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au afirmat că, deși cererea de locuințe rămâne mai mare decât oferta, oamenii nu mai dispun de aceeași putere de cumpărare ca în urmă cu câțiva ani. Pe de altă parte, piața are nevoie de o transparență sporită, care să permită o argumentare mai solidă a prețurilor la imobile.

Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, susține că există în continuare cerere pe piața imobiliară, însă aceasta este temperată de inflație, care a diminuat veniturile cumpărătorilor.

„Ceea ce se întâmplă în țări dezvoltate din Europa ne vizează acum și pe noi. Cetățenii vor alege una din două variante, fie vor opta pentru un credit ipotecar, fie vor alege un apartament în chirie. Valul de scumpiri a fost nu doar în domeniul imobiliar, dar ți în alte sectoare de la energie până la consum curent și asta a impulsionat și scumpirile la imobile”, a explicat Nicolae Balaur.

Roger Gladei, avocat în domeniul afacerilor, menționează că accesul public la prețurile locuințelor ar face piața mai transparentă și mai corectă, contribuind totodată la îmbunătățirea climatului investițional.

„Este important ca și consumatorul final să se simtă confortabil și să aibă acces la informație calitativă verificată. Este salutabilă, în acest aspect, intenția Guvernului de a crea un registru oficial al prețului în acest domeniu. Dacă intri pe aplicația REST din Dubai vezi prețul oficial de vânzare, nu cel de pe platformele online sau pe cel de la Cadastru unde nu are acces oricine și, de cele mai deseori, nu este cel real, pentru că este un preț nominal”, a explicat Roger Gladei.

Prețul mediu pentru un metru pătrat de locuință în capitală este de aproximativ 1.720 de euro, ajungând la peste 2.000 de euro în zonele premium sau din centrul orașului. Anul trecut, în municipiul Chișinău au fost vândute puțin peste 6.000 de apartamente, ceea ce reprezintă aproape 40% din nivelul vânzărilor înregistrate în anul 2024. Comparativ cu anul 2021, când au fost tranzacționate peste 24.000 de apartamente, volumul vânzărilor a scăzut de aproape patru ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #piata imobiliara

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.