Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 1.300 de primării din România, în grevă de avertisment. Protest față de reforma Guvernului Bolojan

#Bolojan #primari #proteste #Romania #tarife #taxe

Seceta și consumul excesiv de apă au determinat o localitate din Germania să adopte măsuri drastice: în Weilrod, o municipalitate din regiunea Taunus (landul Hessa), locuitorii riscă amenzi de până la 5.000 de euro dacă își udă gazonul sau își umplu piscinele. Primarul spune că nivelurile de consum au crescut atât de mult încât apelurile la economisirea apei nu mai sunt suficiente, iar autoritățile pot verifica inclusiv consumul fiecărei gospodării, scrie antena3.ro.

Municipalitatea cu aproximativ 6.800 de locuitori a rămas cu rezerve minime de apă potabilă. Primarul Götz Esser a anunțat limitarea consumului, dar și sancțiuni drastice pentru cei care nu se conformează.

„Acest lucru este inacceptabil, având în vedere seceta și riscul de incendii forestiere din Hesse. Prin urmare, risipa și stocarea apei sunt interzise. În special, udarea grădinilor și a altor zone este interzisă. De asemenea, locuitorilor nu li se mai permite să umple piscinele”, spune edilul.

Cum se realizează monitorizarea consumului de apă

Oricine încalcă noua ordonanță de siguranță publică emisă riscă o amendă de până la 5.000 de euro. Municipalitatea beneficiază de implementarea relativ timpurie a unui sistem digital de alimentare cu apă.

„Putem urmări nivelurile de consum destul de precis, până la fiecare casă în parte”, spune Esser.

Tehnologia dezvăluie unde debitul de apă este în prezent deosebit de mare. Acest lucru permite localizarea rapidă și fiabilă a țevilor sparte – și, în perioadele de secetă, identificarea gospodăriilor care risipesc resurse de apă.

„Atunci știm: fie se udă gazonul, fie se umple rezervorul”, spune primarul.

El a considerat regretabil faptul că municipalitatea a trebuit să emită un ordin general pentru a impune sancțiuni împotriva celor care încalcă reglementările.

Mulți locuitori au ținut cont de apelul de a conserva apa timp de săptămâni întregi. Până în weekend, indicatorul nivelului apei din municipalitate era încă pe galben.

Potrivit primarului, doar câțiva locuitori au ignorat apelurile de a reduce voluntar consumul. Dar seceta a continuat, așa că apelurile nu mai sunt suficiente acum.

„Este responsabilitatea administrației să protejeze apa potabilă.”

Primarul a explicat că era esențial să se evite pericolul pentru populație, în special din motive de siguranță la incendiu: în cazul unui incendiu în pădurile arse din regiunea Taunus, trebuia să existe suficientă apă disponibilă pentru stingerea flăcărilor.

Chiar locuitorii au alertat municipalitatea

În municipiul Schmitten, din districtul Hochtaunus, o situație de urgență legată de apa potabilă este în vigoare de miercurea trecută.

„Vârfurile extreme ale consumului general au scăzut de atunci”, a declarat marți primarul Julia Krügers (CDU). „Acest lucru a avut deja un efect.”

Cu toate acestea, există încă zone cu consum ridicat în municipiu, care are aproximativ 9.500 de locuitori. Schmitten are deja contoare digitale de apă, dar nu pentru toate proprietățile. Acest lucru permite cel puțin municipalității să vadă care străzi risipesc apă.

În unele cazuri, chiar locuitorii au alertat municipalitatea cu privire la cazurile în care proprietățile sunt udate în ciuda interdicției. Potrivit primarului, se vor aplica acum amenzi pentru aceste încălcări, inițial cuprinse între 150 și 300 de euro.