Cinci persoane au fost trimise în judecată pentru organizarea migrației ilegale a peste 100 de cetățeni ucraineni apți de luptă spre Uniunea Europeană, prin Republica Moldova. Potrivit PCCOCS, începuturile acestei scheme infracționale datează din 2022, perioadă în care majoritatea plăților erau efectuate în valută tradițională.

În anul 2023, schema a luat amploare, cu achitări preponderent în criptomonedă Binance, cu o taxă de $4000-$10000 pentru clienții pe care-i găseau pe aplicația mobilă Telegram. Astfel, aceștia ar fi avut un profit total de aproximativ 230.000.000 lei.

„Printre cei cinci inculpați în dosarul penal instrumentat de Poliția de Frontieră sub conducerea procurorilor PCCOCS, se regăsește și organizatorul grupului infracțional, plasat în arest preventiv. Ceilalți patru inculpați se ocupau de transportarea migranților (doi bărbați) și de spălarea banilor (alți doi bărbați). O parte din aceștia au fost reținuți în iulie 2025, precum anunțase Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

La solicitarea procurorilor PCCOCS, judecătorul de instrucție a aplicatsechestru pe o sumă de peste 750.000 lei din contul în criptomonedă al unuia din membrii grupului infracțional, responsabil de convertirea monedei electronice primite în alte valute tradiționale. De asemenea, au fost sechestrate și mijloace de transport în sumă de aproape 500.000 lei”, se arată în comunicatul emis de Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inculpații sunt din Tighina și Tiraspol, la fel ca majoritatea membrilor acestui grup infracțional, având vârste între 34 și 43 de ani. Aceștia foloseau metode avansate de conspirare, inclusiv comunicare cifrată și măsuri de ascundere a urmelor infracționale.

După ce intrau în contact cu membrii grupului, migranții călătoreau din diferite orașe ale Ucrainei (Harkov, Ujgorod și altele) spre Republica Moldova, fiind ghidați prin aplicațiile mobile Telegram și WhatsApp de către membrii rețelei. Ulterior, migranții primeau instrucțiuni pentru ocolirea posturilor de control din Ucraina, astfel încât să treacă ilegal frontiera cu Moldova, inclusiv prin regiunea din stânga Nistrului, uneori la ore târzii și cu ajutorul mașinilor cu numere de Italia. Mai apoi, aceștia erau transportați la Chișinău sau în alte localități, de unde complicii îi preluau pentru tranzitarea frontierei spre România.

Investigațiile penale continuă sub conducerea procurorilor PCCOCS și în privința altor peste 50 de cauze penale, inclusiv în privința altor membri ai grupului infracțional, iar trei co-organizatori urmează să fie anunțați în căutare.

#cetateni straini #migratie ilegala #persoane trimise in judecata

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.