Pana de curent care a afectat recent aproape 70% din teritoriul Moldovei a demonstrat, încă o dată, cât de fragil este sistemul energetic al țării. Pregătirea pentru situații de criză rămâne insuficientă, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul populației.

Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, linia electrică Vulcănești–Chișinău ar putea fi pusă în funcțiune în perioada următoare, un pas important pentru consolidarea securității energetice a țării.

Ministerul Energiei este preocupat să asigure securitatea energetică a ţării, adică o bună funcţionare a sistemului astfel încât toţi consumatorii să aibă gaze şi energie electrică, dar acestea să fie şi la preţuri accesibile. Astfel, prin strategia eficientă de achiziţie a gazelor, Energocom a economisit consumatorilor aproape 400 de milioane de lei în acest sezon, bani care vor fi întorşi consumatorilor prin facturi mai mici începând cu 4 februarie.

Moldova păstrează 45% din rezervele de gaze în depozite subterane din Ucraina. Ca să fie construit unul în țară e nevoie de 16 miliarde $, explică autorităţile.

Care este termenul realist pentru atingerea unei securități energetice stabile și predictibile?
Ce dependență reală are malul drept al Nistrului de Centrala de la Cuciurgan?
Care este explicația exactă pentru creșterea semnificativă a facturilor din ianuarie pentru consumatorii casnici?
Cât din majorare se datorează consumului mai mare și cât este rezultatul tarifelor sau ajustărilor aplicate?
Cât de sigură este păstrarea a 45% din rezervele de gaze în depozite din Ucraina, în contextul războiului?
Pe ce calcule se bazează estimarea de 16 miliarde de dolari pentru construirea unui depozit de gaze în Republica Moldova?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 13 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului, membrul Consiliului de Administrație al Energocom și Sergiu Tofilat, vicepreședintele Partidului Schimbării, analist în politici energetice și financiare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Cuciurgan #Realitatea te priveste

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.