Tarifele la energia electrică ar putea crește în Republica Moldova, după ce principalii furnizori, Premier Energy și FEE Nord, au solicitat oficial majorarea prețurilor. Operatorii au invocat, în cererea depusă la ANRE, scumpirea energiei procurate și devieri tarifare acumulate, scrie BANI.MD. Premier Energy cere un tarif de 3,83 lei/kWh pentru consumatorii de joasă tensiune, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh.

În ambele solicitări, furnizorii indică drept factor dominant costul energiei electrice procurate. Premier Energy estimează un preț mediu de achiziție de 278,14 bani/kWh, cu un cost total al energiei de circa 8,74 miliarde lei. La rândul său, FEE Nord indică un preț de procurare de 270,48 bani/kWh, cu cheltuieli totale de aproximativ 2,55 miliarde lei pentru energia cumpărată.

Pe lângă costul energiei, în tarif sunt incluse și componentele reglementate din sistem. În cazul Premier Energy, serviciul de transport este estimat la 791,8 milioane lei, iar distribuția la 2,07 miliarde lei, costurile totale ajung la circa 11,62 miliarde lei. Pentru FEE Nord, transportul este calculat la 245,9 milioane lei, distribuția la 979,6 milioane lei, iar cheltuielile de furnizare la 94,8 milioane lei, cu un total de aproximativ 3,79 miliarde lei.

Un alt motiv invocat de ambii furnizori este recuperarea devierilor tarifare din anii precedenți. Premier Energy include în tarif 413,9 milioane lei, în timp ce FEE Nord solicită recuperarea a 75,5 milioane lei.

În ceea ce privește profitul reglementat, companiile indică niveluri relativ reduse. Premier Energy operează cu o rentabilitate de aproximativ 1%, iar FEE Nord cu circa 2,46% și argumentează că majorările solicitate urmăresc în mare parte acoperirea costurilor și nu creșterea profitului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BREAKINGNEWS! Lumina se scumpește cu până la 8 la sută

#creștere #energie electrica #Moldova #tarife

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.