Camera de Apel a Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina a anulat pentru a doua oară decizia instanței de fond în dosarul liderului partidului „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko. În acest context, politiciana a declarat că intenționează să își dovedească în mod consecvent nevinovăția atât în instanțele din Ucraina, cât și în cele internaționale.

Informațiile au fost relatate de RBC-Ucraina, cu trimitere la declarația liderului „Batkivșcina” făcută după ședința Camerei de Apel a Înaltei Curți Anticorupție.

Potrivit deputatei, dosarul începe deja „să se destrame”, iar evoluția procesului este urmărită cu atenție de structurile europene.

În timpul ședinței de judecată, Iulia Timoșenko a declarat că a devenit evident că acuzațiile formulate nu au temei juridic și reprezintă o tentativă de presiune asupra opoziției.

„Nu există niciun dosar, nu există nicio încălcare a legii. Este un atac politic împotriva mea, în calitate de lider al unei fracțiuni de opoziție. În cele din urmă, vom face față acestui atac politic”, a declarat parlamentara.

Potrivit acesteia, materialele anchetei nu conțin dovezi privind comiterea vreunei infracțiuni.

„Atât ancheta, cât și procurorii și instanța au confirmat clar că nu am transmis bani nimănui și că nimeni nu mi-a transmis bani mie. Sunt convinsă că îmi voi demonstra poziția absolut onestă atât în instanțele din Ucraina, cât și la nivel internațional”, a subliniat lidera partidului „Batkivșcina”.

Timoșenko a declarat că procesul este monitorizat cu atenție de structuri internaționale influente, inclusiv Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), instituții ale Parlamentului European și organizații germane pentru drepturile omului.

În prezent, echipa liderului partidului „Batkivșcina” pregătește deja o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Toate structurile internaționale care monitorizează în prezent această situație sunt în stare de șoc: din cauza lipsei de drepturi și a absenței oricărui temei pentru astfel de persecuții”, a declarat deputata.

Ea a subliniat din nou că persoanele implicate în falsificarea dosarului vor fi trase la răspundere penală.

„Pentru că Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) nu sunt organe de luptă împotriva corupției. Sunt organe de presiune politică asupra liderilor politici ai țării, asupra deputaților. Nu este o luptă cu corupția, ci un abuz juridic”, a conchis Timoșenko.

Precizăm că, deputata Iulia Timoșenko este suspectată de mituirea unor membri ai Radei Supreme a Ucrainei.

În fața instanței, aceasta a declarat că nu a purtat niciodată discuțiile ale căror înregistrări au fost făcute publice de Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU). De asemenea, ea a susținut că nu îi cunoaște pe deputații care apar în respectivele înregistrări.

Potrivit Iuliei Timoșenko, cele întâmplate reprezintă „o comandă politică menită să ducă la desfășurarea unei ample acțiuni de PR a NABU”. În cazul în care va fi găsită vinovată, aceasta riscă o pedeapsă cuprinsă între 5 și 10 ani de închisoare, cu sau fără confiscarea averii.

VIDEO Cazul Timoșenko: instanța a început audierea apelului deputatei

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #dosar #Iulia Timoșenko #mita #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.