Ucraina a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva președintelui belarus, Alexandr Lukașenko, pe fondul sprijinului acordat Rusiei în războiul declanșat împotriva Ucrainei din 2022. Anunțul a fost făcut de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, prin intermediul rețelelor de socializare, unde a subliniat că Lukașenko reprezintă o amenințare directă la adresa poporului ucrainean.

„Astăzi, Ucraina a impus un pachet de sancțiuni împotriva lui Alexandr Lukașenko și ne vom intensifica semnificativ eforturile pentru a contracara toate formele de asistență a sa în uciderea ucrainenilor. Vom colabora cu partenerii noștri pentru a ne asigura că acest lucru are un impact global”, a declarat Zelenski.

În acest sens, președintele ucrainean a reamintit că, în a doua jumătate a anului 2025, forțele ruse au desfășurat în Belarus un sistem de repetiții pentru controlul dronelor de atac, fapt care a sporit capacitatea armatei ruse de a lovi regiunile nordice ale Ucrainei, de la Kiev până la Volînia. Totodată, Zelenski a menționat că o serie de atacuri, inclusiv asupra infrastructurii energetice și a căilor ferate din mai multe regiuni ucrainene, nu ar fi fost posibile fără sprijinul oferit de autoritățile de la Minsk.

Potrivit datelor prezentate, peste 3.000 de întreprinderi belaruse deservesc efortul de război rusesc, furnizând echipamente, utilaje și componente de importanță critică, inclusiv piese utilizate la producerea rachetelor folosite în atacurile asupra orașelor și satelor ucrainene.

Anterior, Zelenski a atras atenția și asupra dezvoltării infrastructurii necesare pentru desfășurarea de rachete cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik pe teritoriul Belarusului, apreciind că această situație reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele europene, citează RBC-Ucraina.

În continuare, liderul ucrainean a afirmat că Lukașenko nu doar că a permis amplasarea sistemelor de rachete Oreșnik, dar, anul trecut, întreprinderile belaruse au furnizat Rusiei componente critice și piese mecanice pentru aceste arme, cooperare care, potrivit declarațiilor, urmează să continue și în 2026.

„Alexander Lukașenko a schimbat mult timp suveranitatea Belarusului pentru continuarea puterii personale, ajutând rușii să ocolească sancțiunile internaționale pentru această agresiune, justificând activ războiul rusesc și acum sporindu-și propria participare la intensificarea și prelungirea războiului. Vor exista consecințe speciale pentru acest lucru”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Conform deciziei autorităților de la Kiev, sancțiunile impuse includ, între altele, privarea de premii de stat ale Ucrainei, blocarea activelor, încetarea completă a operațiunilor comerciale, restricționarea tranzitului, suspendarea obligațiilor economice și financiare, precum și interdicții privind achizițiile publice și cooperarea în domeniul securității și apărării.

De asemenea, măsurile prevăd interzicerea transferului de tehnologii, încetarea schimburilor culturale și educaționale, restricții de intrare pe teritoriul Ucrainei și interdicția de achiziționare a terenurilor.

Autoritățile ucrainene reamintesc că Belarus continuă să participe indirect la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, devenind o bază logistică pentru armata rusă, inclusiv prin repararea echipamentelor militare avariate. Anterior, Zelenski a declarat că Rusia folosește teritoriul belarus pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei și pentru a exercita presiuni asupra țărilor europene, dronele kamikaze Shahed fiind lansate și coordonate inclusiv din țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în decembrie 2023, Lukașenko s-a întâlnit cu copii deportați de Rusia din teritoriile ocupate ale Ucrainei, iar pe numele acestuia sunt deschise două cazuri la Curtea Penală Internațională, anchetele fiind în desfășurare.

#Belarus #Kiev #ofensivă #război Ucraina #sanctiuni #Zelenski

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.